Cercetarea realizată de EY în primăvara anului curent oferă o analiză detaliată a percepţiilor şi provocărilor întâmpinate de antreprenorii din România. Aceasta evidenţiază că, în ciuda unui spirit antreprenorial activ şi a intenţiilor de inovare, 63% dintre antreprenorii români consideră că mediul de afaceri este nefavorabil. Această opinie reflectă numeroase obstacole semnificative ce influenţează dezvoltarea business-urilor naţionale, scrie Agerpres.
Unul dintre cele mai importante impedimente identificate în raport este instabilitatea economică. Antreprenorii români se confruntă cu multiple incertitudini, inclusiv presiuni inflaţioniste şi incertitudini geopolitice. Aceste condiţii diminuă încrederea în viitorul companiilor şi îi determină pe antreprenori să adopte o atitudine mai precaută în privinţa investiţiilor.
De asemenea, 69% dintre antreprenori întâmpină dificultăţi în recrutarea personalului calificat. Această problemă este amplificată de diferenţele dintre cerinţele pieţei muncii şi capacităţile sistemului educaţional, ceea ce face dificilă identificarea candidaţilor cu competenţele necesare pentru susţinerea creşterii afacerilor.
„În România se remarcă o lipsă de coordonare între sectorul educaţional şi mediul de afaceri, fapt ce obligă antreprenorii să investească mai mult în dezvoltarea forţei de muncă. Este esenţial ca antreprenorii din ţară să abordeze forţa de muncă nu doar prin prisma numărului de angajaţi şi a salariilor, ci şi în privinţa vitezei cu care pot fi maximizate şi aplicate competenţele existente. Dezvoltarea continuă a angajaţilor, prin programe de training, este crucială pentru creşterea performanţei individuale şi pentru sporirea competitivităţii organizaţiei”, explică Alexandru Lupea, partener în cadrul EY România, citat în comunicat.
Birocraţia excesivă reprezintă un alt factor ce limitează posibilitatea antreprenorilor de a inova şi de a extinde activitatea. Conform raportului, 33% dintre întreprinzători din România consideră că reglementările complicate afectează negativ inovaţia şi dezvoltarea, subliniind necesitatea simplificării cadrului legislativ pentru sprijinirea creşterii afacerilor. 56% dintre antreprenori susţin că birocraţia şi complexitatea regulilor reprezintă piedici majore în mediul antreprenorial autohton.
În Bulgaria, impactul este cel mai ridicat: 71% dintre antreprenori identifică acest obstacol. Media regională se plasează la 62%, cu Ungaria aproape egal, unde două treimi dintre agenţi economici menţionează această dificultate.
Studiul evidenţiază că antreprenorii români se confruntă cu provocări şi în ceea ce priveşte sursele principale de finanţare. Mulţi preferă să reinvestească profitul şi fondurile proprii (54%) în detrimentul atragerii de resurse externe.
„Această abordare poate restricţiona oportunităţile de extindere. Crearea unui echilibru între capitalul propriu şi alte surse de finanţare, precum creditele bancare, fondurile de capital, granturile sau crowdfunding-ul, reduce riscul de lichiditate şi costurile de finanţare. La nivelul ecosistemului, disponibilitatea şi varietatea investiţiilor sporesc rata de supravieţuire a companiilor, accelerează adoptarea noilor tehnologii, atrag talente şi capital adiţional, creând un efect de domino benefic întregii pieţe antreprenoriale”, spun autorii raportului.
În ciuda acestor dificultăţi, antreprenorii din România planifică investiţii în inovaţie. Două treimi (60%) dintre aceştia intenţionează să investească în inovaţia de proces, strategie şi marketing. Aceasta relevă faptul că, în pofida percepţiei pesimiste asupra mediului de afaceri, există un spirit antreprenorial activ şi dorinţa de adaptare la schimbările pieţei, menţionează studiul. Antreprenorii români conştientizează relevanţa inovaţiei pentru menţinerea competitivităţii şi pentru satisfacerea cerinţelor în continuă evoluţie ale consumatorilor.
Un aspect pozitiv este reprezentat de faptul că antreprenorii din România investesc intensiv în tehnologiile digitale. De exemplu, 67% dintre respondenţi au raportat îmbunătăţiri la paginile web, iar 63% utilizează soluţii de gestionare a relaţiilor cu clienţii (CRM) pentru optimizarea relaţiilor cu consumatorii. Aceste iniţiative reflectă o orientare clară spre digitalizare şi automatizare, componente esenţiale pentru succesul pe termen lung al afacerilor.
Inteligenţa artificială (IA) înregistrează o creştere semnificativă a utilizării atât la nivel regional (61%), cât şi în România. 71% dintre antreprenorii români respondenţi au declarat că au intensificat utilizarea IA în ultimele luni, ceea ce confirmă că această tehnologie este una dintre direcţiile principale de investiţii. În Polonia, 62% dintre antreprenori au crescut utilizarea inteligenţei artificiale, într-un ritm mai redus faţă de România, ceea ce poate reflecta investiţiile mai timpurii realizate de companiile poloneze, aflate deja într-o etapă de maturizare a iniţiativelor AI şi raportând creşteri mai mici, dar constante.
„Tehnologia şi inteligenţa artificială evoluează atât de rapid, încât pentru antreprenorii din România integrarea AI în procesele de business devine esenţială pentru a rămâne competitivi. Este imperativ ca aceştia să investească prioritar în AI pentru maximizarea productivităţii, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor şi pentru sprijinirea luării deciziilor mai rapide şi mai eficiente”, afirmă Raluca Popa, Partener în consultanţă fiscală, EY România.
Raportul compară România cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Deşi antreprenorii din Polonia se concentrează mai mult pe inovarea de produs, cu 57% dintre aceştia având strategii în acest sens, România prezintă un mix mai echilibrat al investiţiilor în inovare. Această diversitate, precum şi cel mai mic procent de non-inovatori (2%) dintre ţările analizate, denotă un ecosistem antreprenorial dinamic, deschis schimbărilor.
În timp ce antreprenorii din Polonia beneficiază de un mediu de afaceri perceput ca fiind mai favorabil, ceea ce le permite să investească mai mult în inovaţie şi să se adapteze mai rapid la cerinţele pieţei, România trebuie să îmbunătăţească condiţiile de afaceri pentru a atrage mai multe investiţii şi a susţine dezvoltarea antreprenoriatului.
„Pentru a depăşi aceste obstacole, este esenţial ca antreprenorii să colaboreze mai strâns cu autorităţile. O mai bună coordonare între sectorul public şi cel privat poate duce la crearea unui mediu de afaceri mai propice. De asemenea, implicarea antreprenorilor în procesul de formulare a politicilor asigură că nevoile lor sunt ascultate şi reprezentate”, afirmă autorii raportului.
Raportul „Barometrul Antreprenoriatului în Europa Centrală şi de Est” evidenţiază faptul că, deşi antreprenorii români se confruntă cu numeroase provocări, există şi oportunităţi de creştere. Spiritul antreprenorial activ şi dorinţa de inovare sunt aspecte pozitive care pot susţine dezvoltarea economiei ţării.
„Pentru a asigura un viitor durabil pentru antreprenoriatul din România, este necesar să se elaboreze strategii eficiente de gestiune a riscurilor, să se simplifice legislaţia şi să se încurajeze inovaţia. O mai bună colaborare între mediul educaţional şi cel de afaceri, investiţiile în formarea profesională şi în tehnologii noi, sunt condiţii esenţiale pentru un viitor antreprenorial sustenabil în România”, transmit specialiştii EY.
Sondajul a fost realizat în primul trimestru al anului 2025 în întreaga regiune EY CESA, care include Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, precum şi Asia Centrală. În România, au participat 48 de respondenţi, în timp ce în regiune, pentru toate ţările implicate, sondajul a colectat răspunsuri de la 1.032 de participanţi.
Cei mai mulţi antreprenori români care au participat la studiu administrează afaceri de dimensiuni mici. În mod specific, 63% au raportat venituri anuale de sub 10 milioane de dolari în ultimul an fiscal, iar 60% operează cu echipe formate între 1 şi 49 de angajaţi. 52% dintre respondenţi se identifică drept afaceri de familie.
EY România a ales să compare Româ nia cu Polonia, Bulgaria şi Ungaria, pieţe vecine, având structuri economice, culturale şi provocări instituţionale similare. Media pentru regiune contribuie la diferenţierea particularităţilor locale faţă de tendinţele regionale.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel mondial, cu peste 406.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. În România, EY activează din 1992, oferind, prin cei peste 1.000 de specialişti din ţară şi Republica Moldova, servicii de audit, consultanţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, precum şi consultanţă pentru companii multinaţionale şi locale. Birourile sunt situate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.