Peskov, care anunțase anterior că Vladimir Putin va avea o conversație telefonică joi seară, a negat implicarea lui Trump în această discuție, conform agenției EFE.
„Nu ne putem aștepta ca el să contacteze Trump la telefon în această zi. Nu va exista un astfel de apel în programul său”, a precizat Peskov.
De la începutul anului, când președinții rus și american au avut prima lor discuție telefonică după declanșarea războiului din Ucraina în februarie 2022, Putin și Trump au avut cel puțin patru convorbiri.
Cele mai recente relații telefonice au avut loc pe 16 octombrie, la inițiativa Kremlinului, moment în care Putin l-a avertizat pe Trump despre livrarea rachetelor de croazieră americane Tomahawk către Ucraina.
Între timp, Trump a propus o întâlnire cu omologul său rus în Budapesta, dar această inițiativă nu s-a concretizat din cauza impasului în negocierile de pace pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
De atunci, administrația Biden a sancționat două dintre cele mai mari companii petroliere ruse și a prezentat un plan de pace în 28 de puncte, ulterior redus la 20 de puncte de către reprezentanții ucraineni și europeni.
Peskov a menționat că oficialii Kremlinului analizează cu atenție documentele referitoare la încetarea conflictului din Ucraina, aduse de trimișul special rus Kirill Dmitriev din Statele Unite în Moscova.
Kremlinul a declarat joi că așteaptă evaluarea președintelui Vladimir Putin cu privire la planul de pace reformulat în 20 de puncte.
„În funcție de decizia liderului, vom continua dialogul cu americanii”, a afirmat Peskov.
Rusia a refuzat să comenteze planul anunțat miercuri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că mass-media nu reprezintă o platformă adecvată pentru astfel de dezbateri.
Experți independenți consideră însă că această poziție indică o respingere totală a planului – deoarece Moscova avea deja rezerve față de versiunea inițială de 28 de puncte – deoarece omite principalele revendicări teritoriale și propune o reducere semnificativă a dimensiunii armatei ucrainene, conform agenției EFE.
Rusia a formulat o propunere către Franța
În plus, Peskov a comunicat că Rusia a făcut o ofertă Franței referitoare la cazul cercetătorului francez Laurent Vinatier, reținut în Rusia din iunie 2024 și suspectat de spionaj.
„Au avut loc contacte oficiale între țara noastră și partea franceză. Într-adevăr, o ofertă a fost transmisă francezilor în legătură cu Vinatier”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința de presă zilnică.
„Acum, decizia se află în responsabilitatea Franței”, a adăugat el, fără a furniza detalii suplimentare.
Întrebat despre această situație vineri, în cadrul unei conferințe de presă anuale, Putin a declarat că nu are cunoștință despre caz și că află despre el pentru prima dată.
„Vă garantez că voi investiga. Și, dacă există chiar și cea mai mică posibilitate de soluție favorabilă, în conformitate cu legea rusă, vom face tot posibilul”, a afirmat atunci liderul rus.
Laurent Vinatier a fost condamnat în octombrie 2024 de o instanță rusă la trei ani de închisoare pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” și pentru că a colectat „informații militare” susceptibile să fie folosite împotriva securității Rusiei.
Deși a recunoscut faptele, acesta a pledat nevinovat.
În august, el a fost prezentat în fața unei instanțe ruse suspectat de spionaj, acuzații care, dacă vor fi dovedite, ar putea duce la o pedeapsă mai severă.
Procurorii au extins ancheta, iar Vinatier poate fi judecat pentru spionaj până la sfârșitul lunii februarie 2026, conform avocatului său francez.
Vinatier, în vârstă de 49 de ani și specializat în spațiul postsovietic, lucra pentru Centrul pentru Dialog Umanitar, ONG elvețian care intermediază conflicte în mod nonofficial, în special în Ucraina.
Autoritățile franceze au cerut Moscovei să-l elibereze pe cetățean, acuzând Rusia că încearcă să ia ostatici occidentali într-un moment de tensiune crescută între cele două țări.