Israel a lansat o operațiune militară împotriva Teheranului utilizând rachete de tip Blue Sparrow, în noaptea de 27 spre 28 februarie, dar și drone de tip kamikaze. Confirmarea atacului a fost făcută de armata israeliană, care a spus că a bombardat un complex de clădiri din centrul capitalei iraniene, unde se afla un buncăr militar subteran al ayatollahului Ali Khamenei.
Detalii despre atac și țintă
Potrivit surselor militare, bombardamentul a fost realizat cu circa 50 de avioane de luptă. Racheta Blue Sparrow, cu o lungime de 6,5 metri și o greutate de 1.900 de kilograme, a fost lansată de avioanele F-15. Racheta atinge o altitudine de aproximativ 100 de kilometri înainte de a lovi ținta cu mare putere.
Caracteristici și dezvoltare a rachetei Blue Sparrow
Racheta a fost dezvoltată de compania israeliană Rafael, care păstrează caracteristici tehnice discrețe. Blue Sparrow face parte dintr-o familie de rachete, alături de Black Sparrow și Silver Sparrow, create inițial pentru testarea sistemelor de apărare antirachetă. În special, Blue Sparrow a fost destinată să testeze capabilitatea de interceptare a rachetelor Scud-C/D, folosite de Irak.
Performanțe militare și acțiuni anterioare
În timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, rachetele Blue Sparrow și Silver Sparrow au fost folosite pentru lovituri la distanțe de circa 1.000 și, respectiv, 2.000 de kilometri. Raza de acțiune a rachetei Blue Sparrow permite lansarea de la distanțe sigure, evitând zonele periculoase de intercepție inamică.
Drona LUCAS și utilizarea sa
LUCAS, o dronă kamikaze de tip low-cost și cu rază lungă de acțiune, a fost prezentată în cadrul unei conferințe de presă de amiralul Brad Cooper, comandantul Centcom. El a declarat că drona este „indispensabilă” în războiul curent.
Drona seamănă cu iraniana Shahed-136, de care s-a inspirat, fiind acum de fabricație americană. Amiralul a precizat că LUCAS a fost folosit în primă zi a conflictului, lansată dintr-o țară din Golf, fără a specifica care.
Aceasta atinge viteze de circa 140 km/h și are o rază de acțiune peste 800 de kilometri. Costul individual este de aproximativ 35.000 de dolari, făcând posibilă producția în masă, similar cu tactica Iranului și a Rusiei, care au utilizat drone Shahed și varianta rusă Geran-2 în conflictele din Ucraina.
Racheta PrSM și primele utilizări în război
Racheta balistică PrSM (Precision Strike Missile), înlocuitoare a rachetei ATACMS, a fost utilizată pentru prima dată în operațiuni militare în contextul războiului început pe 28 februarie, fiind lansată de sisteme HIMARS.
Aceasta are o rază de acțiune de peste 400 de kilometri, în comparație cu cele 300 ale ATACMS, și posibilitatea extinderii până la 1.000 de kilometri în versiunile viitoare.
Producătorul, Lockheed Martin, estimează o capacitate anuală de fabricație de circa 400 de rachete și are un contract în valoare de aproximativ cinci miliarde de dolari cu Pentagonul începând din martie 2025.