
România își menține poziția de a trata cu maximă seriozitate amenințările generate de dronele rusești din apropierea graniței, chiar dacă reacția militară implică costuri mari și diferențe semnificative între prețul acestor dispozitive și cele utilizate pentru interceptare, precum avioanele F-16.
Decizia de intervenție aeriană în funcție de risc
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că intervențiile aeriene nu sunt automate la fiecare alertă, ci se decid în funcție de traiectoria dronelor și riscurile pentru populație. În anumite situații, chiar dacă drona nu intră efectiv în spațiul aerian național, avioanele de vânătoare pot fi ridicate pentru supraveghere.
Rezultate și cazuri de intervenție
Duminică, două avioane F-16 au fost ridicate pentru survol, dar dronele nu au penetrat spațiul aerian românesc și s-au întors. Acestea au fost orchestrate pentru garantarea securității cetățenilor, chiar dacă nu s-a ajuns la doborârea lor în toate cazurile.
Ținte ale dronelor rusești și riscuri pentru România
Majoritatea dronelor sunt direcționate spre infrastructura ucraineană, în special porturile maritime de la Dunăre, însă există riscul ca acestea să deviaze spre teritoriul României. Conform ministrului Miruță, acestea vin perpendicular pe spațiul aerian național, încercând să explodeze în apropiere de porturile ucrainene pentru a afecta infrastructura de acolo.
Criterii pentru doborârea dronelor
Decizia de a doborî o dronă depinde de riscurile colaterale. Dacă se estimează că afectează populația sau locuințele, acțiunea este evitată. În cazul în care costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre zone locuite, se analizează posibilitatea de a o doborî.
Limitări în apărarea antiaeriană
România nu are o apărare antiaeriană completă pe toți cei 649,5 km de graniță, iar deciziile sunt influențate de această limitare. La nivel european, Polonia nu dispune de o acoperire totală în acest sens, ceea ce justifică anumite restricții în reacție.
Focus pe protejarea zonelor populate
Autoritățile române prioritizează protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării. Resursele disponibile sunt alocate pentru această zonă, unde, potrivit ministrului Miruță, acțiunile de protecție au avut până acum rezultate pozitive.









