România înregistrează o rată de absorbție de fonduri europene de doar 19,31% după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați, conform datelor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În acest context, reprezentantul AUR, Ramona Ioana Bruynseels, avertizează asupra perspectivelor financiare pentru perioada 2028-2034, subliniind dificultățile cauzate de noile condiții europene și gestionarea defectuoasă a fondurilor.
Rata de absorbție și evoluția fondurilor europene
Potrivit datelor oficiale, statul român a reușit să utilizeze doar 19,31% din bugetul alocat pentru fondurile europene în primii cinci ani ai actualei perioade de programare. Acest procent reflectă o performanță slabă în implementarea proiectelor și atragerea fondurilor, în ciuda celor șapte ani disponibili.
Noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034
Reprezentantul AUR atrage atenția asupra restructurării municipale europene pentru viitor. Bugetul de circa 2.000 de miliarde de euro va fi orientat către tehnologii avansate, apărare și o agricultură revizuită. În schimb, noul cadru de parteneriat național va reduce numărul de programe de 540 la doar 27, un proces care, în opinia critică, va implica tratarea industriei, agriculturii și serviciilor într-un mod agregat, diminuând posibilitatea de gestionare eficientă.
Provocări pentru România
Lipsa unui plan de țară clar și concret reprezintă un obstacol major în accesarea și absorbția fondurilor europene. Parlamentarul Bruynseels afirmă că România nu dispune încă de un astfel de plan și critică experții politici din cadrul PSD și PNL, considerați incapabili să gestioneze eficient aceste fonduri.
Priorități și recomandări pentru guvern
AUR solicită Guvernului, în special Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să concentreze resursele pe proiecte de mare utilitate pentru România. Prioritară rămâne majorarea fondurilor pentru mediul de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, care în prezent sunt vulnerabile și riscă să-și încetinească activitatea sau să-și părăsească țara.
Impactul asupra IMM-urilor și economia națională
Deși IMM-urile au fost anterior pilonii creșterii economice și ai creării de locuri de muncă, măsurile de austeritate adoptate de guvernuri par să privească aceste entități cu mai multă suspiciune decât cu sprijin. Lipsa investițiilor în aceste sectoare poate afecta capacitatea economică și socială a României.
Riscuri pentru viitorul absorției fondurilor europene
AUR avertizează că, din cauza gestionării ineficiente din ultimii ani, România riscă să piardă și mai mulți bani în perioada următoare, dacă nu va adopta o politică de schimbare radicală. De asemenea, deputatul Bruynseels consideră că responsabilii pentru pierderea fondurilor ar trebui să suporte consecințele și să părăsească funcțiile, numindu-i pe membrii PSD, PNL, USR și UDMR în mod direct vinovați.
Cifrele și declarațiile oficiale indică o posibilă criză a capacității de control și implementare a fondurilor europene în România, cu implicații semnificative pentru perioada de finanțare următoare.