„Prescripția răspunderii penale nu poate fi imputerată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legiuitorului”, afirmă CSM într-o analiză preliminară publicată marți, bazată pe un chestionar completat de magistrati.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat marți rezultatele primei centralizări a răspunsurilor din chestionarul adresat judecătorilor, menționând că peste 98% „au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie națională împotriva sistemului judiciar”. În context, CSM evidențiază faptul că „prescripția răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legiuitorului”.
Luni, CSM anunțase că la chestionarul lansat în urma documentarului Recorder „Justiție capturată” au răspuns 2.583 de magistrați, reprezentând 56,5% din funcționarii din sistem.
„Chestionarul a constat în 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri automate, iar pentru 3 întrebări au fost permise răspunsuri libere (text deschis). De asemenea, completarea tuturor răspunsurilor nu a fost obligatorie, întrucât unele ipoteze nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de situații punctuale analizate”, a explicat CSM în comunicatul de marți.
Forul a afirmat că „datele prezentate sunt preliminare, fiind rezultatul primei centralizări și analizei generale realizate pe baza integralei răspunsurilor din cele trei zone ale chestionarului”.
„Ulterior, se va realiza o analiză detaliată și o clasificare extinsă, care să țină cont de toate nuanțele și particularitățile aspectelor semnalate în răspunsurile la întrebările deschise”, se menționează în comunicat.
„O campanie publică contra justiției”
CSM afirmă că „magistrații au resimțit campania publică împotriva sistemului judiciar desfășurată în ultimul an”, și că aceștia „susțin reacțiile publice ale CSM la campania desfășurată”.
„Datele indică faptul că reacțiile publice ale CSM au fost sprijinite de un nivel ridicat de susținere în rândul magistraților, disputele fiind foarte reduse raportat la numărul de respondenți”, menționează CSM.
Un număr de 192 dintre participanți, reprezentând 8,4%, au precizat că au fost înlocuiți dintr-un complet de judecată, în timp ce 2.081, sau 91,6%, au afirmat că nu au fost înlocuiți. Doar 31 dintre cei înlocuiți „au menționat că au fost înlocuiți fără acordul lor”.
„Un singur respondent a apreciat că modificarea a fost efectuată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 de magistrați au răspuns negativ în acest sens. De asemenea, 3 judecători au declarat că au atacat actul administrativ în instanță, iar 71 au indicat că nu au formulat astfel de contestații”, adaugă CSM.
„Pasivitatea Parlamentului”, principala cauză a prescripțiilor”
CSM susține că, în răspunsurile la chestionar, „pasivitatea Parlamentului” a fost indicată ca fiind cauza principală a prescripției răspunderii penale.
„Percepția judecătorilor este că principalul motiv pentru care intervine prescripția răspunderii penale este pasivitatea Legislativului. În același timp, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale sunt considerate cauze importante”, transmite CSM.
De asemenea, forul evidențiază că „judecătorii percep ca fiind cele mai puțin importante modificările nejustificate sau ilegale aduse componenței completurilor, aspect ce întărește concluzia asupra formării unei percepții eronate în rândul publicului, ceea ce afectează credibilitatea justiției”.
„Probleme inițiale ale sistemului judiciar”
CSM afirmă că „volumul de activitate este principala problemă structurală resimțită de judecători”.
„În proporție covârșitoare, judecătorii au considerat că volumul mare de muncă și lipsa normării corespunzătoare afectează direct calitatea actului de justiție”, se precizează în comunicat.
1.808 magistrați au completat și câmpul pentru indicarea „până la trei probleme principale ale sistemului judiciar”, ordonându-le în funcție de gravitate. Cele mai frecvente pe listă au fost insuficiența resurselor, volumul excesiv de muncă, necesitatea de reglementare și legislație problematică, precum și condițiile inadecvate ale sediilor.