Majorările fiscale și ale TVA promovate de Ilie Bolojan nu au avut rezultate evidente în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a Produsului Intern Brut al României este preconizată să rămână modestă, la 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, conform estimărilor CE. Partea pozitivă? Economia continuă să avanseze treptat, datorită unei reveniri iterabile a investițiilor private, accelerării cheltuielilor sprijinite prin PNRR și unei creșteri semnificative a exporturilor nete.
Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027
Economia va crește gradual și cu ritm redus:
- Produsul Intern Brut va crește cu 1,4% până în 2027, atingând 2,1%
- Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8%
- Rata șomajului va scădea cu 0,5%, ajungând la 5,6%
Motivele principale analizate de Comisia Europeană pentru aceste previziuni:
-
Înghețarea salariilor și pensiilor.
-
Creșteri semnificative ale taxelor (TVA, accize, contribuții, taxe de proprietate, taxe de mediu).
-
Inflație ridicată și șocuri în sectorul energetic.
-
Reducerea consumului privat și public.
-
Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare în creștere.
Majorarea taxelor și a TVA-ului a redus veniturile bugetare din cauza scăderii consumului
Modificările fiscale și creșterea TVA nu au generat venituri suplimentare pentru bugetul de stat, după cum indică datele recente. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după majorarea cotei cu două puncte procentuale, conform datelor Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cheltuielile, determinând statul să colecteze cu aproape 3% mai puțini bani în septembrie 2025 comparativ cu luna august același an.
Premierul Ilie Bolojan a adoptat măsuri de austeritate menite să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, încasările din TVA au totalizat 12,20 miliarde de lei, comparativ cu 12,55 miliarde de lei în august 2025. Astfel, colectările fiscale au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, ca urmare a schimbării comportamentului de consum în rândul cetățenilor.
Majorarea TVA s-a transferat în proporție de peste 85% în prețurile produselor de pe raft, ceea ce a condus la scumpiri semnificative ale bunurilor de bază. Cetățenii au reacționat prin reducerea numărului de achiziții, iar consecințele economice s-au reflectat imediat.
Vânzările de produse au scăzut, consumul s-a diminuat, iar veniturile bugetare au înregistrat un recul. Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, consumul a scăzut cu peste 7% de la o lună la alta, o valoare ridicată pentru economia românească, foarte dependentă de consumul intern.
Recomandarea analistului
Măsurile implementate de Guvernul Bolojan nu au fost eficiente. Creșterile fiscale și ale TVA au condus la diminuarea veniturilor bugetare din cauza scăderii cererii de consum.
Comisia Europeană a suspendat procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune blocarea fondurilor europene.