Nikita Hrușciov, liderul sovietic din perioada 1953-1964, a fost implicat într-un incident de amploare legat de comportamentul moral al unor oficiali de rang înalt, relatează presa rusă. Cazul s-a viralizat în anii ’50, în contextul unor zvonuri despre existența unui bordel clandestin frecventat de membri ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
Scrisoarea anonimă și scandalul
Un scrisoriu anonim adresat lui Nikita Hrușciov a dezvăluit existența unui apartament folosit pentru activități ilegale. Autoarea, mama unei tinere de 18 ani, susținea că fiica sa fusese implicată într-o relație cu Konstantin Krivoșin, un scriitor și dramaturg de circa 60 de ani.
Femeia relata că fiica sa abandonase școala și frecventase cinematografe și restaurante cu Krivoșin, acesta fiind susținut și de promisiuni de a i citi o piesă de teatru. În apartament, mama identificase un loc descris ca fiind „un adevărat bârlog” al libertinajului și seducției.
Reacția autorităților și repercusiunile
Hrușciov a primit informația și a scanat-o în contextul unui nou val de scrutin asupra comportamentului oficialilor. Mama a declarat că a luat imediat măsuri pentru fiica sa, punând capăt relației, și a considerat esențial să transmită aceste informații pentru a preveni răspândirea rușinii.
Ulterior, alte mame au confirmat comportamentul indecent al lui Krivoșin, dezvăluind că acesta organizase petreceri la apartament și în casa sa de la țară, frecventate de studente de la filosofie, fete de la școlile de teatru și balet.
Krivoșin a fost arestat și condamnat la închisoare, iar mulți participanți la petreceri au fost pierduți pentru funcții publice și marginalizați pe durata întregii vieți.
Doar câțiva au beneficiat de clemență. Printre aceștia, profesorul Serghei Petrov a continuat activitățile academice și a obținut doctoratul în 1957, în ciuda scandalului.
Cazul a stârnit o reacție puternică în societatea sovietică a vremii și a reprezentat unul dintre cele mai importante momente în istoria morală a regimului comunist, declanșând anchete și măsuri de reprimare în rândul oficialilor implicați.
Aceasta a fost una dintre primele anchete care au vizat oficiali de rang înalt pentru comportament nepotrivit, fiind un precedent pentru controlul strict asupra moralității liderilor sovietici din acea perioadă.