Propunerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de a obliga comercianții să afișeze separat marja de profit pentru fiecare produs, atât în magazinele fizice, cât și online, a generat o serie de reacții negative. Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) critică prevederile, anticipând efecte negative asupra comercianților, consumatorilor și economiei naționale.
Operatorii economici semnalează riscuri majore asociate noului proiect care obligă afișarea vizibilă a adaosului comercial aplicat fiecărui produs. Documentul clarifică valoarea de referință pentru adaos, însă include și prevederi suplimentare pentru importatorii de produse. Scopul declarat este de a ajuta consumatorii să facă alegeri mai informate.
Referatul subliniază că obligația de informare a consumatorilor nu poate fi ignorată invocând secretul comercial. Textul se referă la articolele relevante din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 și precizează că această obligație nu poate fi evitată prin invocarea secretului comercial sau profesional.
„Zeci de locuri de muncă și firme românești sunt amenințate”
ARMO, în răspuns la o solicitare, subliniază că proiectul, în forma actuală, va afecta consumatorii pe care ANPC dorește să-i informeze mai bine.
„Zeci de mii de companii românești ar fi obligate să dezvăluie informații comerciale confidențiale, în beneficiul platformelor din afara UE. Acestea nu sunt supuse acelorași obligații. Consecința va fi amplificarea concurenței neloiale și închiderea unor afaceri românești, cu pierderi de locuri de muncă”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.
„Dezvăluirea acestor date va expune companiile locale unor riscuri semnificative din punct de vedere concurențial. Companiile străine, nefiind obligate la niște standarde similare, pot obține avantaje în materie de preț, manipulare a pieței sau presiuni asupra furnizorilor. Consumatorii și economia românească ar avea de suferit.”, a subliniat Pelivan.
„Ordonanța este supranatională, supranulită unor legi deja existente”
George Bădescu, directorul AMRCR, a subliniat problemele juridice ridicate de ordin. Documentul ridică dubii legislative, întrucât pare să aibă o putere superioară legilor, hotărârilor guvernamentale și tratatelor internaționale.
„Un operator economic va trebui să decidă care reglementare o respectă, încalcând potențial alte legi, cum ar fi cea a concurenței, tratatul european, contractele bilaterale. ANPC nu are dreptul de inițiativă legislativă!”, a explicat Bădescu.
Bădescu a mai menționat că ANPC, în calitate de instituție publică, nu are dreptul de a initia legi, ci doar pot emite ordine de aplicare a legislației existente.
„Consider că acest ordin este superior legalității și tratatelor internaționale. Mai mult, prevederile se aplică atât pe teritoriul României, cât și pe piețele din afara Uniunii Europene, ceea ce ridică preocupări suplimentare”, afirmă Bădescu.
Pentru a nu încălca nicio lege, comercianții trebuie să se conformeze atât prevederilor existente, specifice concurenței, cât și noutății reprezentată de acest ordin, care definește o practică neloială specifică. Rezultatul este un conflict juridic și legislativ.
„Este necesar un echilibru între interesele consumatorilor și ale operatorilor economici”
Comercianții susțin că consumatorul este interesat în primul rând de prețul final. Adaosul individual, deși informativ, nu constituie un criteriu decisiv pentru consumatori, deoarece sunt situații în care un preț final mai mic poate fi obținut prin negocieri avantajoase cu producătorii, chiar dacă adaosul comercial este mai mare.
Oponenții proiectului subliniază confuzia dintre adaosul comercial și profit, iar cheltuielile de operare trebuie luate în considerare. Transparentizarea informațiilor care sunt strategice comercial ar putea nu numai să nu atragă consumatorul către un produs, ci să compromită economia întregului operator.
„În contextul actualei propuneri, care include atât preț, cât și adaos comercial, este pusă sub semnul întrebării libertatea economică a operatorului economic!”, remarcă Bădescu.
Bădescu afirmă că nu se pun la îndoială drepturile consumatorilor, însă instituțiile responsabile trebuie să respecte legalitatea.
„Există o diferență între un serviciu public și promovarea drepturilor consumatorilor. Autoritatea nu are dreptul de inițiativă legislativă, deoarece această prerogativă revine unor foruri democratice, precum Parlamentul. Drepturile consumatorilor trebuie să coexiste și cu drepturile antreprenorilor”, explică Bădescu. „Un echilibru este absolut necesar pentru a evita afectarea performanței economice naționale în numele consumatorilor.”
Cum au reacționat actorii din piață
AMRCR a informat toate instituțiile relevante cu privire la poziția lor față de proiect.
„S-au organizat diverse întâlniri, inclusiv cu membri ai Guvernului. Toate părțile interesate sunt la curent cu discuțiile.”, precizează Bădescu.
O modalitate ulterioară de opoziție este contestată la publicarea oficială.
„Este important să se promoveze dialogul și găsirea celor mai bune soluții pentru economia românească”, conchide Bădescu.
O propunere cu potențiale distorsiuni concurențiale
AMRCR a emis un comunicat prin care atrage atenția asupra riscurilor negative pentru comercianți, inclusiv pe baza normelor comunitare.
Transparența prețurilor de achiziție și adaosuri ar putea afecta negativ libertatea concurenței, în defavoarea consumatorului.
„Confidențialitatea prețurilor de achiziție și a marjelor comerciale este esențială pentru concurență pe piața de retail. Transparentizarea acestor date ar putea împiedica o competiție echitabilă și ar afecta consumatorii”, se precizează în comunicatul AMRCR.
Organizația se referă la legislația românească, dar și la normele europene, menționând interdicțiile privind înțelegerile și practicile anticoncurențiale.
Informațiile considerate strategice comercial sunt protejate legal, iar divulgarea lor ar putea duce la sancțiuni.
„Mai multă transparență nu garantează o concurență mai sporită, ci ar putea afecta competitivitatea pe piața românească”, atenționează AMRCR.
AMRCR sugerează consultarea autorităților europene înainte de implementarea oricărei astfel de măsuri.
„Este important să se țină cont de impactul asupra operatorilor din afara țării, care ar putea beneficia de un dezechilibru concurențial. O astfel de măsură ar afecta retailerii români și ar avantaja operatorii din afara UE!”, concluzionează AMRCR.
vezi toate articolele