Decizia poliției israeliene de a interzice patriarhului latin al Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, să oficieze liturghia de Floriile Catolice în Biserica Sfântului Mormânt a provocat reacții dure din partea Italiei și Franței, ambele exprimând preocupare față de această măsură, considerată un afront la adresa libertății religioase și a statutului locurilor sfinte din Ierusalim.
Reacții internaționale și tensiuni diplomatice
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a condamnat gestul autorităților israeliene, afirmând că „constituie o ofensă nu doar pentru credincioși, ci pentru întreaga comunitate care recunoaște libertatea religioasă”. Ministerul de Externe italian a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Israelului în Italia pentru luni, pentru a discuta despre incident.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat decizia într-un mesaj public, subliniind că „libera exercitare a cultului la Ierusalim trebuie să fie garantată pentru toate religiile”. Macron a adăugat că această măsură complică și mai mult situația locurilor sfinte din Ierusalim, unde tensiunile au fost în creștere.
Istoricul tensiunilor dintre liderii francezi și autoritățile israeliene
Franța gestionează de peste 150 de ani patru domenii în zona Ierusalimului: Mormântul regilor, Biserica Sfânta Ana, mănăstirea benedictină de la Eleona și bisericile din Abu Gosh, toate fiind sub jurisdicția Franței.
Președintele Emmanuel Macron a mai avut incidente cu poliția israeliană, în 2022 fiind protagonista unei altercații la Biserica Sfânta Ana, unde i-a cerut unui polițist israelian să părăsească domeniul. În trecut, președintele Jacques Chirac s-a adresat polițiștilor de mai multe ori, cerându-le să plece din cadrul Bisericii Sfânta Ana.
Un alt moment tensionat a avut loc în noiembrie 2024, când ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a refuzat să intre în domeniul de la Eleona. Poliția israeliană reținuse doi jandarmi francezi, iar ministrul a justificat refuzul prin faptul că nu fuseseră obținute autorizațiile necesare, exprimând că această situație putea afecta relațiile franco-israeliene.
Impactul asupra creștinilor și situația din Cisiordania
Patriarhul latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa, a semnalat că mulți creștini palestinieni consideră că tensiunile de la Ierusalim și violențele din Cisiordania îi fac să fie tot mai tentați să părăsească regiunea. În prezent, în Ierusalim și Cisiordania trăiesc aproximativ 50.000 de creștini palestinieni, în zone cu numeroase locuri sfinte, inclusiv Betleemul.
Pentru a protesta față de incendierea unei biserici în Taybeh de către coloniști evrei, comunitățile creștine din Israel au participat recent la o liturghie specială într-o biserică din secolul V, situată pe ruine. Acest act a fost interpretat și ca o expresie de frustrare față de situația de securitate și statutul locurilor sfinte.
Context geopolitic și reacții ale cetățenilor israelieni
Pe fondul tensiunilor deja existente, relațiile dintre Franța și Israel s-au complicat după recunoașterea oficială a statului Palestina de către Paris în septembrie 2025. În replică, guvernul israelian a calificat decizia drept o „recompensă pentru terorism”, intensificând polemicile diplomatice.
Incidentul cu fiul premierului Benjamin Netanyahu, Yair Netanyahu, a atins și aspecte mai personale. Acesta a postat un mesaj agresiv pe platforma X, în limba engleză, scriind: „Du-te dracului!”, urmat de o serie de afirmații despre independența diferitelor teritorii și regiuni, fără legătură directă cu subiectul liturghiei sau intervenției poliției israeliene.
În ultimele luni, tensiunile au fost alimentate și de incidente precum înfurierea de către Macron la Biserica Sfânta Ana sau refuzul ministrului de Externe de a intra în domeniul de la Eleona, situând întreaga situație într-o spirala de confruntări și reacții internaționale.