Mai multe state membre ale UE, cu deficite bugetare semnificativ mai mari decât limita Tratatului de la Maastricht (3%), au implementat planuri de austeritate financiară, anticipând o revenire la echilibru în 5-6 ani. Analiza a evidențiat situația Belgiei, Poloniei și Maltei, unde reformele au vizat atât reducerea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Niciunul dintre aceste state nu a majorat TVA.
Belgia – Deficitul public va scădea de la 5,4% la 2,9% din PIB
La data de 18 martie 2025, Belgia a prezentat un plan fiscal pentru anii 2025-2029, care include o ajustare structurală de 0,25% din PIB în 2025. Încetinirea implementării s-a datorat formării tardive a guvernului. Prevederile prevăd o reducere a deficitului public, de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030.
Belgia s-a concentrat pe plafonarea creșterii cheltuielilor guvernamentale la 2,6% în 2025 față de 2024, pe reforme în domeniul pensiilor, fiscalității și pieței muncii, precum și pe implementarea unor reforme și investiții preconizate.
Planul prevede că două treimi din efortul de consolidare fiscală vor proveni din reformele structurale ale pieței muncii (limitarea indemnizațiilor de șomaj) și din reforma pensiilor (un sistem bonus/malus, armonizarea regimurilor de pensii și modificarea indexărilor). O treime va proveni din măsuri de impozitare a veniturilor mari și alte ajustări ale veniturilor.
Planul anticipează efecte pozitive semnificative, dar nespecificate în detaliu, dintr-o rată de ocupare a forței de muncă de 80% până în 2029, ceea ce va necesita o creștere semnificativă. Belgia s-a angajat să realizeze 25 de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea fiscală.
Planul stimulează ocuparea forței de muncă, prin limitarea indemnizațiilor de șomaj și reducerea concediilor medicale prelungite, precum și prin reducerea complexității administrative pentru IMM-uri.
Reformele fiscale vizează reducerea poverii fiscale asupra forței de muncă, pentru a îmbunătăți competitivitatea și a stimula investițiile.
Planul cuprinde o reducere a impozitului pe venit, care va fi adoptată până în al patrulea trimestru al anului 2025 și implementată până în primul trimestru al anului 2026.
Două măsuri din plan vor susține competitivitatea prin reducerea costurilor salariale și a taxelor de transport pentru energia electrică, în special pentru industrii cu consum ridicat de energie.
Finanțarea reformei fiscale va include extinderea bazei de impozitare, inclusiv introducerea unui impozit pe câștigurile de capital, și se completează cu reducerea cheltuielilor de asistență socială.
Belgia va digitaliza serviciile publice și va diminua sarcina fiscală asupra companiilor. Aceste două măsuri vor intră în vigoare până în primul trimestru al anului 2026.
Sunt prevăzute, de asemenea, scutiri fiscale pentru cercetare-dezvoltare, ore suplimentare și munca în ture.
Alte măsuri includ limitarea indemnizațiilor de șomaj la maximum doi ani și reducerea duratei maxime a concediilor medicale.
Polonia – Deficitul scade la 5,5% în 2025 și la 3% în 2028
Polonia a elaborat un plan pe termen lung de ajustare fiscală, vizând reducerea deficitului la 5,5% din PIB în 2025 și la 3% până în 2028. Acest lucru implică un control al creșterii nominale a cheltuielilor publice nete la 6,3% în acest an.
În 2025, cheltuielile publice vor rămâne ridicate, fiind determinate de creșterea cheltuielilor militare, a investițiilor, a prestațiilor sociale și a cheltuielilor cu dobânzile.
Investițiile publice se vor situa peste 5% din PIB, ca urmare a accelerării livrărilor militare și a investițiilor semnificative în infrastructura de transport și energetică.
Indexarea pensiilor și noile prestații sociale, inclusiv programul „Părinte activ”, scutirile de taxe pentru antreprenori sau „pensia de văduv” vor contribui la mărirea cheltuielilor guvernamentale.
Majorarea accizelor și neindexarea impozitului pe venit cu inflația vor crește veniturile publice, favorizând o consolidare treptată a situației fiscale.
De asemenea, Polonia mizează pe limitarea compensațiilor și pe diminuarea treptată a subvențiilor, mai ales în domeniul energetic.
Pentru creșterea veniturilor, se prevede majorarea accizelor la țigări (25%), tutun de fumat (38%), trabucuri/țigări de foi (25%), produsele din tutun încălzite (50%) și lichide pentru țigări electronice (75%).
Și implementarea impozitului minim global (Pilonul II al OCDE) din 1 ianuarie 2025 vizează grupurile multinaționale cu venituri peste 750 de milioane de euro.
Malta – Deficitul estimat la 3,5% în 2025
Guvernul maltez estimează un deficit de 3,5% din PIB în 2025, în scădere față de 4,0% în 2024 și 4,5% în 2023. Se așteaptă ca deficitul să continue să scadă, având drept scop atingerea cotei de 3% din PIB până în 2026.
Se prevede reducerea impozitului pe venituri mici și medii, cu majoraarea pragului de scutire pentru diverse categorii de contribuabili.
Malta mizează pe educație, dublând reducerea fiscală pentru părinții ai căror copii frecventează școli private, precum și prin extinderea de credite fiscale pentru studenții care urmează studii de masterat sau doctorat.
Malta va amâna introducerea impozitului minim global de 15% pentru companiile din grupuri cu afaceri anuale de peste 750 de milioane de euro.
Diverse măsuri pentru stimulări economice, inclusiv în sectorul sănătății, industriei creativel, agriculturii și jocurilor.