Evenimentele recente au stârnit emoții, tensiuni și controverse. În plus, în spațiul democratic, societatea civilă nu se aliniază automat cu guvernanții, iar oficialii din funcții publice nu adresează insulte anumitor categorii de cetățeni în serviciul public.
Numirea Oanei Gheorghiu în poziția de viceprim-ministru a surprins colegii săi de la „Dăruiește Viață”, declară Carmen Uscatu într-un interviu pentru HotNews. Reprezentanții asociației au aflat din mass-media, „la fel ca și opinia publică, în același moment”, menționează Uscatu, care dorește clarificarea rapidă a eventualelor conflicte de interese între ONG și autorități, în privința fostei sale colege.
Relația profesională dintre Gheorghiu și Uscatu
Gheorghiu și Uscatu au o colaborare profesională cu oscillări, alternând perioade de colaborare eficientă cu momente de tensiune, conform mai multor surse apropiate evoluției raporturilor lor în timp.
„Chiar înainte ca Bolojan să propună numirea Oanei Gheorghiu, cele două se aflau într-o etapă de relație rece”, explică o persoană familiarizată cu situația, într-un schimb confidențial. Astfel de situații apar frecvent în cazul personalităților cu program intens, ce activează peste 100 de ore pe săptămână în medii influente.
Persoanele capabile să mobilizeze zeci de milioane de euro pentru construirea unui spital de copii nu se aliază după opinia unică. „Dăruiește Viață” reprezintă o echipă, iar dinamica de grup implică responsabilități și conflicte interne.
Este remarcabil și de nedescris faptul că, deși nu sunt apropiate personal, Uscatu și Gheorghiu au reușit să realizeze multiple proiecte importante împreună. Împotriva interesului personal, pentru beneficiul comunității. Profesioniștii preferă munca în echipă în detrimentul sectarismului.
Exclusivitatea excelenței în sectorul non-profit
Gheorghiu și Uscatu sunt angajate pentru activitatea lor profesională. Membrii asociației sunt, de asemenea, remunerați pentru munca depusă. În istorie, liderii ONG-urilor de succes sunt rareori găsiți și performanța în acest domeniu necesită recompense corespunzătoare. Sectoarele nonprofit solicită eforturi emoționale și complexe, iar remunerarea este esențială pentru menținerea calității serviciilor oferite.
Promovarea unei idei conform căreia ONG-urile ar trebui să funcționeze exclusiv pe bază de voluntariat echivalează cu afirmarea că doar corporațiile pot atinge excelența, ceea ce nu este corect. Mulți specialiști valoroși activează în organizații non-profit, iar conformitatea lor trebuie recunoscută prin remunerație.
CSM consideră declarațiile exagerate ca fiind infracțiuni
O altă dispută vizează plângerea penală formulată de Consiliul Superior al Magistraturii la adresa Oanei Gheorghiu. Viceprim-ministrul afirmase că fondurile pentru pensiile magistraților sunt „extrase de la copii”, fiind o exprimare exagerată și populistă, dar nu constituie infracțiune, conform sesizării CSM.
Magistrații au interpretat legea excesiv, după cum explică Emilia Șercan, însă și acesta este un aspect care depășește competențele speciale în drept.
Se întreabă dacă autorii din CSM consideră că resursele statului trebuie să fie mobilizate pentru a urmări afirmații considerate neconforme cu statutul oficial al unui viceprim-ministru.
Magistrații pot avea motive de supărare, dar folosirea funcției pentru investigare ar reprezenta o depășire a atribuțiilor. Opinia lui Nicușor Dan despre această intervenție este una echilibrată, încercând să tempereze tensiunile provocate.
Ilie Bolojan și al doilea viceprim-ministru cu atitudine critică față de angajații publici
La nivel guvernamental, Ilie Bolojan întâmpină noi dificultăți. Se pune întrebarea dacă selecția liderilor implicați în reformarea aparatului administrativ a fost adecvată, dat fiind că a numit al doilea viceprim-ministru cu o exprimare disprețuitoare față de segmentul angajaților din sectorul public.
Este dificil să promovezi reforme în administrație by lideri cu o atitudine de neîncredere față de cetățenii angajați în stat.
Inițial, Dragoș Anastasiu a fost considerat pentru această funcție. El avea opinia că un exempul de incompetență în sectorul public este extins, atribuind peste o treime angajaților poziționați pe pile, o treime care doar „se descurcă”, și o treime excelentă.
Bolojan l-a înlocuit pe Anastasiu. Oana Gheorghiu a început cu replici dure, menționând că apreciată că Sorin Grindeanu nu a participat la ceremonia de învestire de la Cotroceni. Liderul unui partid al coaliției guvernamentale reprezintă o parte importantă în procesul decizional, ceea ce face ca activitatea în guvern să fie condiționată de voturile partidelor și de alegerea cetățenilor.
Neparticiparea la guvernarea reprezentată de Grindeanu indică faptul că, pentru o reformă reală, trebuie colaborat cu cei aleși de cetățeni, nu cu personaje ale căror legitimitate nu poate fi verificată în procesul democratic.
Retragerea din conducerea asociației a viceprim-ministrului Gheorghiu
Într-un discurs tonul adesea provocator poking la adresa lui Grindeanu, Gheorghiu s-a referit recent și la magistrați, justificându-și poziția cu argumentul „bunicilor bolnavi”.
Asociațiile implicate în sănătate au avantajul de a mobiliza fonduri pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile din domeniu, față de alte ONG-uri.
Un viceprim-ministru care face apel la argumente emotive precum „bani pentru copiii suferinzi” versus „bani pentru alte domenii” reduce șansa unei disputi serioase, întrucât toate sectoarele bugetare, de la educație, cultură și energie, primesc fonduri și nu constituie un sacrificiu în sine. Toate cheltuielile publice sunt parte din bugetul general și nu aparțin în exclusivitate unui sector anume.
În răspunsul adresat Carmen Uscatu, Gheorghiu exprimă dezamăgire, catalogând declarațiile fostei colege drept o „neînțelegere”, pentru a evita eventuale reacții negative în cadrul organizației.
Ce este cu adevărat semnificativ e activitatea explicitară a Viceprim-ministrului, care a anunțat oficial că s-a retras din poziția de conducere în cadrul „Dăruiește Viață”.