România face pentru prima dată pasul spre competiția europeană Bocuse d’Or, reprezentată de chef Vasilică Bejenaru, care va participa pe 16 martie la Marsilia, în cadrul evenimentului Sirha Méditerranée. Obiectivul principal al echipei românești este calificarea în marea finală Bocuse d’Or de la Lyon, după evenimentul de cinci stele din Franța. Participarea marchează o etapă importantă în ascensiunea gastronomiei din România către scena internațională.
Participare inedită și contextul competitiv
Chef Vasilică Bejenaru, în echipă cu commis-ul Fabian Lupoi și coach-ul Liviu Preda, reprezintă o premieră pentru România în această prestigioasă competiție gastronomică. La etapa europeană, care va avea loc pe 15 și 16 martie, vor fi stabilite cele 10 echipe care avansează în finala mondială din Lyon. Competitia de la Marsilia se desfășoară în cadrul evenimentului Sirha Méditerranée și impune două probe: „Plate” și „Signature Platter”.
În cadrul probei „Plate”, participanții trebuie să pregătească 14 farfurii individuale pentru jurii, cu ingrediente impuse, precum sepie și mușchi de taur Camargue. La „Signature Platter”, trebuie realizat un platou cu șapte piese identice, având ca ingredient central rândunica de mare roșie. Anul acesta, s-a introdus o nouă probă „on stage”: în 10 minute, concurenții trebuie să realizeze o emulsie de aioli folosind un ingredient specific țării de proveniență, ceea ce adaugă un element de tehnică și rafinament suplimentar competiției.
Pregătire și provocări în traseul european
Participarea la selecția europeană a fost marcată de o pregătire relativ scurtă, din cauza întârzierii în procesul de selecție națională. România a început pregătirile cu întârziere, comparativ cu alte țări care au avut luni în plus pentru antrenamente regulate, ceea ce le conferă un avantaj în plan organizatoric și tehnic. În aceste condiții, echipa românească a încercat să recupereze timpul pierdut, concentrându-se pe antrenamente intense la Hotel Kronwell, susținută de suportul echipei tehnice și al spatiului de pregătire.
Chef Bejenaru a precizat că, în cadrul selecției naționale, preparatele s-au construit pe tema „tradiție reinterpretată” și pe ingredientele obligatorii: ciuperci champignon, topinambur, sturion de acvacultură și ingrediente locale. În creațiile sale, a folosit elemente din bucătăria transilvăneană, precum tarhonul și mămăliga reinterpretată sub formă de sponge deshidratat, alături de verdețuri și murături. Pentru preparat, a integrat gutuie murată și gem, asigurând o balanță între gust și tradiție.
Preparatele la etapa europeană vor include ingredientul central red gurnard, acompaniat de două garnituri, dintre care una pe bază de năut cu produse locale și alta cu small violet artichoke. Sosul va evidenția ariciul de mare, ingredientul obligatoriu. În plus, tema prezentată la proba „plate” va merge în direcția surf & turf, combinând sepie și mușchi de taur de Camargue AOP, cu un sos inspirat din aioli, reinterpretat cu specific local.
„Cea mai mare provocare va fi precizia, mai ales sub presiune. La acest nivel, controlul fiecărui detaliu, de la execuție la timing, devine esențial”, afirmă chef Bejenaru. El menționează că, în ciuda pregătirii mai scurte, echipa sa a beneficiat de sprijinul Hotel Kronwell, care le-a oferit spațiu și timp pentru antrenamente.
Implicarea și viziunea chef-ului pentru gastronomia românească
Vasilică Bejenaru consideră că evoluția gastronomiei din România se reflectă în o mai mare atenție pentru calitatea ingredientelor și pentru prezentare. El subliniază că începuturile au fost marcate de o preluare aproape mecanică a tradiției, dar în prezent se observă o abordare mai matură, bazată pe tehnică, idei și expresivitate visuală.
„Românii nu mai sunt interesați doar de cantitate, ci încearcă să aprecieze calitatea, experiența și măiestria ilustrată în fiecare farfurie”, afirmă chef-ul. El vede în această schimbare un semn de maturizare și o oportunitate pentru ca gastronomia locală să devină mai vizibilă și respectată la nivel internațional.
Venind înspre problemele recunoașterii, chef Bejenaru menționează că restaurantele cu stele Michelin din România încă lipsesc, deși țara dispune de bucătari talentați și ingrediente valoroase. Pentru atingerea acestei recunoașteri, indică necesitatea de timp, investiții și stabilitate în echipe, precum și un public cultural acceptator.
„Reinterpretarea nu înseamnă să schimbi un preparat doar ca să pară modern, ci să-l adaptezi pentru prezent, păstrând sufletul și identitatea gustului original”, afirmă chef Bejenaru.„ Tratarea tradiției ca pe o formă de exprimare contemporană este modul în care gastronomia românească poate evolua și se poate remarca în peisajul internațional”.
El adaugă că, pentru consumatori, este important să fie conștienți de munca și autenticitatea din spatele fiecărui preparat, precum și de importanța ingredientelor de sezon, originii și sustenabilității în alegerea restaurantelor.
### Viitorul gastronomiei românești
Chef-ul crede că noua generație de tineri bucătari poate consolidat această evoluție. El evidențiază pe Fabian Lupoi, în vârstă de 17 ani, care deja are responsabilități și disciplină de nivel avansat. În următorii 10-15 ani, el vede o șansă reală ca România să devină o voce mai clară și mai respectată în gastronomia internațională, dacă tinerii vor beneficia de susținere și încredere în identitatea culinară locală.