Hărțuirea online, distribuirea de imagini intime fără consimțământ sau urmărirea stalker sunt infracțiuni sancționate în Republica Moldova, conform unui act normativ ce va intra în vigoare în februarie 2026. Victimele vor beneficia de asistență juridică și psihologică, iar autorii riscă amenzi de până la 2.500 de euro sau detenție. HotNews a discutat cu deputata PAS de Chișinău Marcela Adam, co-autoarea inițiativei legislative, despre regulamentul care reprezintă o premieră pentru țara noastră.
- Legea introduce conceptul de “dimensiune digitală a violenței”, definită ca acte de agresiune realizate prin tehnologii informaționale sau comunicații electronice;
- Noua legislație prevede obligația agresorilor de a șterge conținutul ofensator și le poate restricționa utilizarea tehnologiei.
- Violența digitală va fi sancționată cu amenzi între 37.000 și 50.000 de lei moldovenești (până la 2.500 de euro), ore de muncă în folosul comunității sau chiar până la doi ani de închisoare.
– Puteți explica ce reprezintă violența online sau digitală, conform acestei legi?
– Marcela Adam: Este pentru prima dată când, în Republica Moldova, în 2025, s-a adoptat un pachet legislativ ce incriminează violența împotriva femeilor, inclusiv violența digitală. În acest context, violența digitală este definită ca orice formă de agresiune cauzată prin mijloacele tehnologice ale informației și comunicațiilor sau echipamentelor electronice.
– Se poate vorbi și despre violență generală în mediul online, nu doar împotriva femeilor, sau această noțiune se limitează la hărțuire?
–Violenta digitală, sau realizată cu ajutorul platformelor informatice, include diverse manifestări: hărțuire, intimidare, urmărire, amenințări sau distribuirea ilegală de materiale intime. În special, lipsa consimțământului în distribuirea unor imagini sau înregistrări confidențiale transformă această acțiune într-un act de agresiune. Astfel, toate aceste comportamente se încadrează în noțiunea generală de violență digitală.
„În spațiul european, acest fenomen a fost tratat cu o atenție deosebită”
– Se referă și la amenințările în comentarii sau mesajele de pe rețelele sociale, deoarece deseori conflictele se intensifică și ajung la atacuri personale?
–Da, exact.
– Este o problemă tot mai răspândită în spațiul online în Republica Moldova?
–Da, această situație nu este specifică doar țării noastre; fenomenul este mondial. În Europa, s-a acordat o atenție deosebită prevenției și protecției victimelor, fiind stabilite măsuri clare pentru reducerea riscurilor.
În contextul încercării de aderare la Uniunea Europeană, se urmărește și adaptarea legislației naționale. Violenta împotriva femeilor și violența domestică sunt probleme cunoscute de mult timp.
De-a lungul anilor, au loc campanii de sensibilizare, informare despre diversele forme de agresiune, dar în ultimii ani, violența în mediul digital a devenit tot mai frecventă și alimentează temeri serioase.
Comparativ cu violența fizică, pentru care existau prevederi legale în Codul penal, violența digitală nu avea o definiție clară până recent. Acum, eforturile vizează crearea unui mediu online mai sigur pentru toți, deoarece, după cum s-a menționat anterior, orice persoană poate fi victimă, indiferent de sex.
Este în desfășurare campania de 16 zile de activism împotriva violenței de gen, focusată pe protejarea femeilor și fetelor, întrucât statisticile indică că acestea sunt cele mai frecvent afectate de diverse tipuri de agresiune. Cu toate acestea, nu trebuie neglijate victimele de sex masculin, bărbați și băieți. Protecția tuturor este prioritară.
– Ca o precizare, și noțiunea de cyberbullying face parte din această legislație?
– Da, cyberbullying este inclus în categoria violenței. Conform Legii 252, se prevăd mai multe mecanisme de incriminare și sancționare a violenței digitale, inclusiv responsabilitatea penală pentru aceste fapte.
Aceasta înseamnă că și hărțuirea, amenințările sau distribuirea ilegală de materiale intime pot fi pedepsite penal. Persecutarea, sau stalking-ul, reprezintă o infracțiune nouă, ce se pedepsește corespunzător.
Trebuie menționat că unele comportamente poartă denumiri din limba engleză, dar ele trebuie adaptate la cadrul legal local. Persecutarea implică urmăritul repetat sau contactul continuu cu intenția de intimidare, fie online, fie offline, generând frică, anxietate și lipsă de încredere în victime. Efectele violenței digitale sunt în principal psihologice: tulburări de anxietate, teamă, nervozitate, ce necesită atenție și intervenție.
„Anterior, și polițiștii sau procurorii manifestau uneori reticență, influența stereotipurilor era evidentă”
– Multe victime își exprimă experiențele în conturi false sau anonime. Ce se face în cazul în care autorii nu sunt identificați? Sunt prevăzute mecanisme speciale cu poliția?
–Implementarea detaliată a acțiunilor depinde de autorități și de tehnologii. În mediul online, urmele rămân: un profil fals poate fi creat de pe același dispozitiv, dar există metoda de a urmări astfel de conturi, fiind nevoie de expertiză pentru determinare.
– Este nevoie și de intervenție psihologică pentru a dovedi că o victima suferă traume morale? În cazul violenței domestice, de exemplu, plângerile sunt tratate cu seriozitate?
–În primul rând, trebuie să menționăm măsurile legislative adoptate pentru a întări cadrul normativ național în sprijinul victimelor și pentru sancționarea agresorilor. În 2021, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul, ce prevede patru piloni: prevenție, combatere, protecție și sancțiuni. Instituțiile trebuie să își coordoneze eforturile pentru a oferi sprijin și a crea un mediu mai sigur.
Au fost adoptate multiple acte normative. În plus, a fost creată și consolidată Capacitatea Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Familiei, responsabilă cu coordonarea eforturilor din diferite domenii, inclusiv asistență socială, ordine publică și educație.
Campania anuală „16 zile de activism împotriva violenței față de femei și fete” a fost organizată și în acest an, în mai multe regiuni, pentru a evidenția importanța combaterii și prevenirii fenomenului, fiind promovate serviciile disponibile, precum linia roșie, centrele de suport și intervenție.
În trecut, prejudecățile și stereotipurile afectau percepția asupra victimelor și procesul de sesizare, conducând adesea la revictimizare. În prezent, există centre specializate unde victimele primesc suport integral: asistență medicală, psihologică și juridică, pentru a evita revizitarea acelor traume.
Astfel, numărul acestor centre a crescut și, odată cu deschiderea lor, încrederea victimelor în sistem crește, deși un număr mai mare de cazuri raportate nu indică neapărat agravarea situației, ci mai degrabă o mai bună conștientizare și curaj al victimelor.
Fenomenul violenței este răspândit, dar subraportat anterior, din cauza prejudecăților, lipsei de încredere în autorități și fricii de stigmatizare. Educația și serviciile specializate contribuie acum la creșterea transparenței și a siguranței victimelor.
„Agresorul profită adesea și forțează victima să împărtășească locația sa”
– Conform noii legi, care va fi valabilă din februarie 2026, dacă cineva primește insulte repetate pe Facebook de la același utilizator, poate sesiza poliția pentru violență online?
– Sunt mai multe forme. De exemplu, anul trecut sau în primăvară a fost cazul unui cont numit „CarVertical”, unde au fost postate imagini fără acordul victimelor, unele trucate sau deepfake-uri, iar circa 30.000 de utilizatori urmăreau respectivul site. Aceasta este o manifestare de violență online.
Un exemplu ofertă: o persoană a avut curajul să declare online că este urmărită și persecutată de partener, și a sesizat autoritățile. Formele pot include urmărirea cu dispozitive tehnice sau aplicații de locație, care pot fi folosite pentru control și intimidare.
Un agresor poate impune victimei să partajeze în mod constant locația, fiind urmărită prin aplicații. În astfel de cazuri, victimele pot cere ajutor specialiștilor pentru a dezactiva aceste aplicații de urmărire.
Conform noii legislații, agresorii sunt obligați să elimine comentarii negative și materiale fără consimțământ, precum și să restricționeze accesul la dispozitive digitale pentru prevenirea actelor de violență repetate. Sancțiunile pot include amenzi și detenție, fiind prevăzute și în Codul penal pentru a descuraja aceste comportamente.