Șeful Curții de Conturi, propus de PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, a refuzat să comenteze experiența juridică de 18 ani menționată în CV-ul său.
- Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre cazul respectiv la summitul NATO de la Haga.
- Un avocat renumit consideră că, chiar dacă se consideră experiența de la Curtea de Conturi ca activitate juridică, lipsesc încă 10 ani din cerințele legale.
- ”Se pune problema credibilității și reformării necesare, nu poți transfera o persoană din activități administrative la Curtea Constituțională, oricât de competentă ar fi.”
- Sunt numeroși specialiști în drept, profesori universitari și practicieni cu experiență, care ar fi potriviți pentru această funcție.
Conform CV-ului actualizat din 2020, candidatul a absolvit Facultatea de Drept în 2002 și a urmat un master în 2005-2007.
Potrivit cerințelor, activitatea juridică ar fi trebuit să înceapă în 2007 pentru a reuni cei 18 ani necesari pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională.
În CV, se evidențiază funcții administrative și politice în diverse instituții publice, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, fără o activitate juridică continuă.
Un avocat expert a fost consultat pentru a analiza conformitatea CV-ului cu cerințele legale pentru această funcție.
”Persoana propusă trebuie să aibă înalte competențe profesionale în domeniul juridic”
–Domnule avocat, CV-ul candidatului reflectă cei 18 ani de practică juridică necesari pentru CCR?
–În primul rând, trebuie să analizăm articolul 143 din Constituție. Ca practician, urmăresc obiectivitatea și meritocrația.
Potrivit articolului 143, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă cel puțin 18 ani experiență juridică sau academică și înalte competențe profesionale.
Curtea Constituțională nu este o instanță judiciară obișnuită, ci o instanță de contencios constituțional, ce garantează suprematia Constituției.
Activitatea Curții Constituționale include medierea între puterile statului, aspectele electorale și analiza neconstituționalității legilor.
În timp ce Curtea Constituțională are proceduri specializate, aplicate în analizarea conformității legislației cu Constituția, ea se bazează și pe procedura civilă ca normă generală.
Astfel, este esențială pregătirea profesională a candidatului, pentru a demonstra competența necesară analizării conformității legislației cu Constituția.
”Curtea Constituțională se confruntă cu probleme complexe în domeniile civil, comercial și penal”
-Cum definiți pregătirea juridică superioară?
–Absolvirea facultății de drept este doar un prim pas. Pregătirea juridică superioară înseamnă și experiență practică în domeniu, iar competența profesională ridicată este o condiție esențială pentru această funcție.
Având în vedere complexitatea problemelor cu care se confruntă Curtea Constituțională, este crucială experiența vastă într-un mediu juridic relevant.
”Candidații susține că a semnat hotărâri în Plenul Curții de Conturi”
–Activitatea la Curtea de Conturi nu poate fi echivalată cu activitatea juridică de la Curtea Constituțională.
În conducerea Curții de Conturi sunt prezentați și economiști, specialiști financiari, care nu sunt, prin definiție, practicieni de drept.
Funcțiile administrative nu sunt echivalente cu activitatea juridică necesară pentru Curtea Constituțională.
”CV-ul lui Busuioc include și Academia de Apărare Carol I”
-Are o experiență academică juridică semnificativă?
–Experiența academică la Academia de Apărare Carol I nu este considerată suficientă pentru a îndeplini cerințele legale.
”Busuioc a fost funcționar public și la Agenția Națională Cadastru”
–Câtă experiență juridică se acumulează în total din CV-ul candidatului?
– Chiar şi presupunând că perioadele petrecute la Curtea de Conturi ar putea fi considerate experiență juridică, lipsesc totuşi 10 ani din cei 18 necesari.
Rolul avut de această persoană în cadrul instituțiilor publice nu corespunde cu experiența juridică necesară funcției de judecător la Curtea Constituțională.
În concluzie, CV-ul lui Busuioc nu demonstrează îndeplinirea cerințelor de experiență juridică superioară prevăzute de lege.
”Sunt numeroși specialiști în drept, profesori universitari…”
-Poate fi acceptat un timp minim de experiență juridică?
–Nu am dorit să fiu extrem de critic. Am analizat cu atenție norma fundamentală și concluzia este că candidatului nu îndeplinește condițiile.
Chiar și cu o interpretare extinsă a normelor, nu se poate argumenta că activitatea candidatului corespunde cerințelor legii.
Curtea Constituțională trebuie să fie presortată în selectarea candidaților cu înalte competențe profesionale pentru a garanta respectul Constituției.
Sunt numeroși specialiști în drept, profesori universitari, care ar fi candidaturi mult mai adecvate.
Din punctul meu de vedere, această numire nu este potrivită, strict din punct de vedere juridic.
”Vorbim de credibilitate și de necesitatea reformării”
-Cum va afecta această numire percepția asupra ICC?
–Având în vedere contextul politico-instituțional actual, este crucială alegerea de persoane cu vastă expertiză, respectând exigențele juridice.
Rolul Curții Constituționale este esențial într-un stat de drept, de aceea persoanele desemnate trebuie să posede o pregătire juridică corespunzătoare, întrunind condițiile din articolul 143 al Constituției, pentru menținerea credibilității.