În ultimele decenii, Spania a devenit o importantă destinație pentru migrația din Europa. Unul dintre efectele acestor mișcări este dobândirea de competențe lingvistice de către migranți, care se integrează în comunitatea vorbitoare de spaniolă prin diverse procese sociolingvistice. Un grup de cercetători a efectuat un studiu de caz pe minorii întorși în România, propunând soluții concrete pentru reintegrarea acestora în societățile de origine.
Între 2008 și 2021, se estimează că peste 1,37 milioane de persoane s-au întors din Spania în țările lor de origine europene. Documentul identifică trei aspecte-cheie ale acestor migrații. În primul rând, 38% dintre revenirile anuale au avut ca destinație România.
România, principală țintă a migrației europene din Spania, deși prevalența ei la întoarcere este mai mare decât în rândul populației străine (30%)
Acelasi fenomen se observă la migrația de întoarcere către Bulgaria, Germania, Franța și Portugalia, destinații care, împreună, concentrează 26% dintre reveniri.
În al doilea rând, datele despre revenirile în funcție de durata șederii în Spania indică două modele distincte: unul al întoarcerii timpurii și unul al întoarcerii târzii. Astfel, 46% dintre migranți se întorc după perioade de ședere mai mici de 6 ani, iar 54% după perioade mai lungi. De obicei, limita de șase ani permite identificarea unui număr semnificativ de vorbitori cu o bună stăpânire a spaniolei, mai ales având în vedere procentul ridicat al celor care se întorc după peste 10 ani de ședere.
Această observație este susținută de datele studiilor lingvistice privind populația migrantă din Spania. În special, Encuesta de la Población Activa arată că 68% dintre migranți aveau un nivel slab sau inexistent de spaniolă la sosire; însă, la momentul studiului, majoritatea imigranților europeni din Spania declara un nivel nativ sau avansat de spaniolă (70%).
În al treilea rând, majoritatea europenilor care se întorc în țările lor de origine sunt persoane care se află în etapa de formare sau începutul vieții profesionale (43% dintre reveniri).
Datele despre vârsta celor întorși evidențiază grupuri de vorbitori cu nevoi educaționale și lingvistice diferite. Vorbitorii de spaniolă pot valorifica competențele dobândite în Spania (și bilingvismul) în educație sau carieră.
Aproximativ 40.000 de minori revin anual în țările lor de origine, cu o concentrație mare în intervalul 5–14 ani
Tinerii adulți își pot orienta studiile sau carierele spre domenii utilizând limba spaniolă, putând beneficia de programe educaționale de spaniolă cu profil filologic sau aplicat. Adulții pot valorifica spaniola pe piața muncii. Ei reprezintă un potențial public pentru cursuri de perfecționare sau certificare a competențelor lingvistice.
Problema minorilor întorși din Spania este relevantă pentru politicile lingvistice, migraționale și educaționale, deși este în mare parte neobservată. Revenirea implică (re)integrarea în sistemele educaționale și prezintă probleme rareori conștientizate. Se estimează că aproximativ 40.000 de minori revin anual în țările lor de origine, cu o concentrație mare în grupa de vârstă 5–14 ani.
Procesul de întoarcere prezintă provocări lingvistice specifice pentru minori. Mulți dintre aceștia revin cu un bilingvism dezechilibrat: stăpânesc ambele limbi oral, dar pot avea dificultăți în privința scrisului și citirii formale în română sau spaniolă.
Lipsa sprijinului educațional și diferențele dintre sistemele școlare din Spania și România pot crea dezavantaje academice și probleme de stimă de sine. Revenirea poate genera un sentiment de deconectare culturală și socială, accentuat de experiențe de excludere școlară.
În multe cazuri, minorii se confruntă cu dificultăți de integrare socială și sunt expuși discriminării din cauza diferențelor lingvistice și culturale.
Principalele recomandări ale cercetătorilor:
- Programe de dezvoltare a abilităților de citire și scriere în limba română, adaptate minorilor reîntorși din Spania;
- Cursuri specifice pentru menținerea și consolidarea limbii spaniole, în funcție de experiențele acumulate în străinătate;
- Certificări oficiale ale bilingvismului, oferind acces la oportunități educaționale și profesionale;
- Formarea cadrelor didactice pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor bilingvi și promvova incluziunea;
- Sprijin emoțional și integrare socială prin activități extrașcolare și consiliere, pentru a combate izolările și discriminarea;
- Promovarea spaniolei în sistemul educațional românesc, valorizând totodată limba română în comunitătile din străinătate.
Aceste măsuri sunt necesare pentru a răspunde fenomenului de întoarcere a zecilor de mii de români din Spania, inclusiv aproximativ 7.000 de minori. Cercetările evidențiază dificultățile cu care se confruntă tinerii reveniți, legat de cunoștințele de română și de menținerea spaniolei.
„Bilingvismul nu trebuie privit ca o problemă, ci ca o oportunitate educațională și profesională, care necesita politici publice și sprijin concret în școală și societate”, subliniază coordonatorii studiului.
Recomandările sprijină autoritățile educaționale, profesorii și toți cei implicați în reintegrarea copiilor migranți.