Atât în alegerile din România, cât și în alte state, tinerii din generația cu vârsta între 23 și 29 de ani au avut o exprimare puternică în ultimul an. „Politica lor reprezintă o explozie de frustrare”, afirmă un fost analist CIA despre Generația Z, într-un articol pentru publicația „The Free Press”, explicând forța, dar și limitele noilor mișcări sociale.
- „Tinerii s-au pierdut în spațiul digital de-a lungul vieții și acum trebuie să se confrunte cu dificultățile și haosul vieții reale”, afirmă Martin Gurri.
În Bulgaria, Bangladesh, Peru, Madagascar, Maroc și în alte regiuni ale lumii, tinerii din generația Z – născuți între 1997 și 2012 – au ieșit în stradă în acest an, încercând să răstoarne guvernele.
În România, Ana Ciceală, candidată fără fonduri și notorietate, dar susținută de un entuziasm tineresc, a obținut la alegerile locale din București aproape 6% din voturi. Ea a reușit să adune jumătate din voturile lui Cătălin Drulă, reprezentant al USR, partid care acum un deceniu reprezenta, aproape singur, tabăra „revoltaților”.
„Problemele din agenda publică au rezonat cu cei mai tineri”, a declarat Ciceală la sfârșit, confirmând publicul țintă al discursului său: tinerii.
„Tinerii și tinerile de astăzi sunt în conflict cu lumea”
În analiza critică asupra protestelor generației Z, fostul analist CIA Martin Gurri, în prezent cercetător și expert invitat la Mercatus Center, un think tank american afiliat Universității George Mason, observă și limitele revoltelor generate de această generație.
Chiar și în cazul în care răstoarnă guvernele, revoluționarii nu știu cum să inlocuiască vechile sisteme, susține Gurri.
„Tinerii și tinerele de azi sunt în conflicte cu lumea. Lipsiți de obiceiurile și tradițiile locale, experimentează realitatea ca pe o fricțiune exasperantă și se confruntă cu niveluri ridicate de anxietate, depresie și idei suicide. Politica lor exprimă o explozie de frustrare”, afirmă Gurri în „The Free Press”.
Bloomberg evidențiază și alte aspecte: „Copleșiți de chiriile și costurile de trai în creștere”
Contextualizând protestele, Gurri descrie generația tânără ca fiind „dependentă de smartphone-uri”, care crește „într-o virtualitate derutantă și frustrantă”, și „într-o țară diferită de cea a părinților lor”.
Relevanța observațiilor lui Gurri este mai redusă în ceea ce privește aspectul economic al mișcărilor de protest.
Într-o analiză separată, agenția Bloomberg oferă argumente mai pragmatice referitoare la mișcările de revoltă ale tinerilor, care sunt „copleșiți de chiriile și costurile crescătoare, și întâmpină un viitor în care roboții și inteligența artificială le pot amenința locurile de muncă”.
„Pot distruge, dar nu construiesc”
În analiza pentru „The Free Press”, Gurri reafirmă o teorie prezentată în cartea sa, „Revolta publicului”, despre modul în care politica se schimbă în contextul exploziei surselor de informație.
Această dinamică informațională generează crize recurente pentru cei aflați la putere, afirmă Gurri în cartea sa.
Această dinamică este fundamental instabilă, deoarece știe să distrugă, dar nu și să construiască, consideră Gurri, care într-un interviu recent menționa că a votat pentru Donald Trump și crede că acesta ar putea construi un sistem stabil și o agendă constructivă.
Nepal: un nou premier ales pe platforma de jocuri Discord
Unele caracteristici sociale favorizează revoluțiile: mișcările generației Z s-au conturat în locuri unde tinerii sunt disproporționat de numeroși, iar guvernele nu sunt familiarizate cu mediul online, explică Gurri.
Un exemplu prezentat de Gurri este cel al Nepalului, care exemplifică modul de angajament politic al acestei generații.
Nepalul a fost guvernat prost timp de decenii, iar clasa conducătoare, profund coruptă, a dus la o revoltă a tinerilor nepalezi, care au utilizat rețelele sociale pentru a expune stilul de viață luxos al elitei guvernamentale.
Inițial pașnice, protestele au escaladat după ce guvernul a restricționat accesul la platforme digitale, iar apoi au devenit violente în urma represaliilor, fiind uciși peste 70 de tineri.
Regimul maoist s-a prăbușit brusc, iar țara a rămas fără un guvern funcțional.
Într-o situație fără precedent, un prim-ministru a fost numit prin consultarea pe platforma de jocuri Discord, iar guvernul provizoriu, lipsit de legitimitate, a apelat la mișcarea Tinerilor Z pentru idei.
Ce urmează după insurectie?
Fostul analist CIA afirmă că valorile dorite de generația Z nu sunt clar definite, că „mișcarea de protest nu a depășit stadiul de negare a sistemului vechi” și că „nu și-au imagina alternative concrete”.
Gurri consideră că mai multe grupuri din această generație au formulat un proiect de acord „marcat de limbajul abstract al internetului” – cerând, de exemplu, „o societate incluzivă”, dar fără a specifica reforme concrete.
După noile alegeri din martie 2026, vei probabil ca partidele tradiționale, aflate în mâinile vechii clase politice, să controleze următorul guvern.
„Gen Z nu are soluții concrete pe care să se bazeze, iar singura formă de schimbare pentru ei este revolta violentă și intermitentă”, afirmă fostul analist CIA.
Madagascar: „o revoltă fără lideri și fără ideologie clară”
Madagascar, unde în acest an a avut loc schimbarea regimului fragil al președintelui Andry Rajoelina, reprezintă un alt exemplu în analiza acțiunilor generației Z.
La fel ca și tinerii nepalezi, protestatarii s-au coordonat prin rețele sociale, fără lideri recunoscuți și fără o ideologie clară, fapt care, potrivit Gurri, le-a oferit avantaje tactice, previzionând acțiuni imprevizibile.
Reclamațiile lor au vizat corupția și problemele economice. „Am crescut într-o țară extrem de săracă”, au scris tinerii, „o realitate la care generațiile anterioare nu au reușit să găsească soluții durabile”.
Cereri: Soluții concrete, dar neclare
Ei au solicitat „soluții reale” – adesea nespecificate, afirmă Gurri – pentru problemele precum „întreruperile repetate de electricitate și apă” și au condamnat „favoritismul și corupția” regimului, cerând „transparență, responsabilitate și reforme profunde”.
Madagascar se află printre cele mai sărace țări ale planetei, peste 80% din populație fiind sub pragul internațional de sărăcie, iar 60% având acces redus sau lipsă totală de electricitate în locuințe.
Gurri questionează legitimitatea protestatarilor: „Având în vedere pagina de Facebook cu 100.000 de urmăritori, mobilizarea online eficientă și utilizarea limbii franceze în multe postări, tinerii protestatari aveau acces la electricitate, laptopuri și telefoane inteligente, precum și un nivel înalt de educație.”
El consideră că protestatarii au fost aplecați spre susținerea celor săraci, dar proveneau din elite neliniștite – afirmație ce poate fi extinsă la mișcările gen Z din alte regiuni, inclusiv cea care a ales un reprezentant la primăria New York-ului, Zohran Mamdani.
Totul a fost vizibil
Internetul a fost principalul instrument în organizarea actelor de protest.
Proteste de strada au fost coordonate pe Discord, activiști au comunicat și cu omologii nepalezi și au dat publicității imagini cu vandalizarea unor vile, șocând și demoralizând regimul.
Președintele Senatului a fost discreditat, după ce s-a descoperit că avea multiple conturi de propagandă pe Facebook, iar identitatea agenților mascați implicați în tiruri împotriva civili neînarmați a fost expusă pe TikTok și Instagram.
Când președintele Rajoelina a evitat, transparența totală a fost manifestată: activiști au folosit instrumente online pentru a urmări plecarea lui cu avion privat spre Mauritius și apoi evacuarea de către autoritățile franceze spre insula Réunion.
După căderea guvernului, armata a ocupat golul de putere, semnalează Gurri.
„Mișcarea Z inițial a susținut noul guvern, dar ulterior s-a dezamăgit. Astfel este această generație: are critici, dar respinge soluțiile altora – uneori, pe bună dreptate”, afirmă fostul analist CIA.
Lumea condusă de generația Z
Gurri consideră că alte proteste similare pot izbucni în diferite regiuni, iar efectul ar putea fi unul de haos global.
Se observă că și Europa, „care controlează strict mediul digital”, a fost afectată. Bulgaria a fost un exemplu, unde manifestanții au determinat demisia premierului Rosen Jeliazkov.
Conform analizei unui jurnalist din Sofia, protestele din Bulgaria au fost conduse de o forță politică, We Continue the Change – Democratic Bulgaria, susținând reformele judiciare și lupta împotriva corupției.
Condițiile locale au acționat drept scânteia, însă factorii globali și modelul de perturbare se datorează schimbărilor demografice și logicei sistemului informațional conectat, afirmă Gurri.
Antedecentele acestor proteste de masă includ și Revoluția Arabă, iar specialiștii consideră că și generația tânără de azi nu se deosebește fundamental, susține fostul analist CIA. Alienarea tinerilor, adaugă el, e profund adevărată și astăzi, fiind rezultatul pierderii în spațiul cibernetic și a confruntării cu realitatea tumultoasă de după.
În final, Gurri concluzionează că, în contextul acestor revolte, multe țări, bogate și sărace, se vor confrunta cu un scenariu asemănător filmului de groază al lui Hitchcock, „Atacul păsărilor”, în care o comunitate aparent liniștită suferă un atac brusc și imprevizibil.