Ideea unirii dintre România și Republica Moldova continuă să fie una dintre cele mai sensibile și controversate teme din spațiul public. Un sondaj de opinie realizat de CURS în luna ianuarie 2026 indică faptul că, deși există o majoritate favorabilă acestui proiect istoric, sprijinul nu este covârșitor, iar opoziția rămâne semnificativă. Datele reflectă o societate divizată, în care sentimentul istoric se îmbină cu pragmatismul politic și economic.
Cum ar vota românii în cazul unui referendum
Conform cercetărilor sociologice, 56% dintre cetățenii români ar vota „pentru” într-un eventual referendum privind unirea cu Republica Moldova. Mai precis, 57% dintre respondenți au declarat că susțin această unire dacă ar fi chemați la urne, iar 37% s-au pronunțat împotriva unei astfel de inițiative. Un procent de 7% a afirmat că nu are o opinie clar definită despre acest subiect. Sociologii subliniază că, deși tabăra favorabilă este majoritară, diferența nu este suficient de mare pentru a exclude riscurile unui rezultat contestat sau tensionat.
Astfel, această repartizare a răspunsurilor indică faptul că unirea rămâne un subiect foarte polarizant în România. Pentru o parte a populației, reunificarea este percepută ca o reparație istorică și un pas natural, în timp ce pentru alții ridică semne de întrebare legate de costuri, stabilitate și implicații geopolitice.
Tema a fost recent readusă în discuție și de o declarație a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, realizată într-un interviu pentru una dintre cele mai mari platforme de podcast din Marea Britanie. Aceasta a afirmat clar că sprijină unirea, dacă va exista un referendum: „Devine tot mai dificil pentru o țară precum Moldova să supraviețuiască, să funcționeze ca democrație și ca stat suveran.” Totodată, lidera moldoveană a nuanțat poziția, explicând contextul politic intern.
Maia Sandu, despre aderarea la Uniunea Europeană
„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România. Privind la ce se întâmplă în jurul Moldovei azi, precum și la evoluțiile internaționale, consider că această opțiune are sens. Ca președinte al Moldovei, recunosc că nu există o majoritate pentru unirea cu România, însă majoritatea sprijină aderarea la Uniunea Europeană și acționăm în această direcție. Este un obiectiv mai realist și ne protejează suveranitatea”, a afirmat Maia Sandu.
Declarația a generat reacții dure, atât în Chișinău, cât și în Moscova. Partidul prorusesc condus de Igor Dodon a solicitat autorităților judiciare să o „aducă în fața justiției” pe Maia Sandu pentru „trădare”, în timp ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că unirea ar fi un proiect al Uniunii Europene, care nu ar mai nevoie de o Moldovă independentă.
Premierul Republicii Moldova a menționat că și el ar vota pentru unire într-un referendum, dar a subliniat că, în calitate de șef de guvern, trebuie să respecte dorința majorității populației, care prioritizează integrarea europeană. În aceeași direcție, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că „personal” își dorește unirea, dar România va analiza această posibilitate doar „atunci când o majoritate din Moldova va fi de acord.”
Sondajul CURS a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.067 de respondenți adulți din România, prin metoda CATI, între 14 și 23 ianuarie 2026. Marja de eroare este de ±3%, cu un nivel de încredere de 95%, iar datele au fost validabile conform statisticilor INS. Rezultatele indică clar: unirea beneficiază de susținerea unei majorități, însă această majoritate este fragilă și necesită un consens mai larg pentru a se materializa.