Un sondaj realizat pentru Partidul Național Liberal de către Novel Research, până acum nepublicat, a reușit, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei, să indice exactul ordinea și scorurile principalilor candidați. Marius Marcu, directorul companiei de cercetare Sociologică, a discutat despre acest studiu și despre importanța sondajelor sociologice în procesul electoral pentru cetățeni.
Toate sondajele publicate anterior ale alegerilor pentru Primăria Bucureștiului au avut dificultăți în a anticipa în mod precis scorurile candidaților. Fie estimările pentru anumite profile, fie corelarea ordinii finale a candidaților sau diferența de scor dintre primii candidați și cei din urmă, au fost adesea deviante de la rezultatul final.
Analiza a 18 sondaje recente, publicate în ultimele luni, indică faptul că, în medie, Ciprian Ciucu s-a plasat pe locul al doilea cu aproape 22%, însă în realitate a obținut 36,16%.
De asemenea, poziționarea candidaților nu a fost întotdeauna corespondentă cu estimările. În medie, Băluță era văzut ca favorit cu 25% (în final a obținut 20,5%), iar Alexandrescu era plasată pe poziția a patra cu 17,5%, dar s-a clasat pe locul secund cu 21,94%.
Sondajul cu cele mai apropiate rezultate nu a fost făcut public
Totuși, un studiu, realizat în piață dar nepublicat, a oferit cele mai exacte cifre față de rezultatul oficial.
Acest sondaj nu doar că a estimat corect ordinea candidaților, ci a indicat și victoria clară a lui Ciprian Ciucu, chiar dacă scorul a fost ușor subestimat față de cel final. Sondajul, realizat între 24 și 28 noiembrie de către Novel Research pentru Partidul Național Liberal, nu a fost făcut public de către partid, deși anterior au fost publicate alte rezultate ale aceluiași institut.
Studii realizate telefonic pe un eșantion de 1.001 respondenți, cu o marjă de eroare de +/-3%, indicau următorul clasament după intențiile de vot:
- Ciprian Ciucu (PNL) – 29,1% (rezultatul la alegeri: 36,16%)
- Anca Alexandrescu (AUR) – 22,2% (rezultatul la alegeri: 21,94%)
- Daniel Băluță (PSD) – 18,4% (rezultatul la alegeri: 20,5%)
- Cătălin Drulă (USR) – 15,5% (rezultatul la alegeri: 13,9%)
- Anca Ciceală (SENS) – 5,2% (rezultatul la alegeri: 5,85%)
Marius Marcu, directorul Novel Research: „Nu există un secret magic”
Cum a reușit acest sondaj să aproximeze atât de precis rezultatele finale, în condițiile în care majoritatea institutelor de sondare au avut devieri semnificative?
„Nu există mister sau trucuri speciale. S-a întâmplat același lucru ca în 2020, când Nicușor Dan a câștigat, și în 2019, la alegerile pentru Parlament European, am avut rezultate în marja de eroare. E o constantă a sondajelor noastre”, a răspuns Marcu pentru HotNews.
„Respectăm metodologia și principiile stabilite de ESOMAR, toate procedurile fiind corecte și auditabile. Când se aplică corect și cu disciplină, rezultatele apar fără dificultăți. Este nevoie de ordine și rigurozitate în proces”, explică el.
Estimări mai optimiste de prezență la vot, dar vremea nefavorabilă a redus numărul alegătorilor
Marcu menționează că se aștepta ca, de la momentul sondajului și până la ziua scrutinului, să apară schimbări, în special pentru Ciprian Ciucu, aflat pe o tendință ascendentă.
De asemenea, estimările privind participarea la vot au fost recorelate în ultimele zile, fiind prevăzută o prezență cu până la 10 puncte procentuale mai mare cu o săptămână înainte. În cele din urmă, prezența a fost doar de 32,17%, cea mai scăzută din toate alegerile primarului de până acum.
„Vremea nefavorabilă a influențat un scor uniform al absenteismului, dar diferențele remarcabile pentru Ciprian Ciucu, ce a avut un rezultat mai mare față de sondaj, indică o evoluție pozitivă a sa. Trendul ascendent nu putea fi precis estimat când am realizat cercetarea”, afirmă Marcu.
A fost un „vot util” pentru candidatura lui Ciucu?
Directorul de la Novel Research subliniază că, în general, campaniile electorale sunt marcate de evoluții volatile. Totuși, nu crede în teoria „votului util” ca explicație principală pentru scorul foarte mare obținut de candidat.
„Nu cred că a fost doar vot util. Cred că poziționarea lui Ciprian Ciucu, un candidat corect și dedicat, a avut un impact semnificativ. Toată lumea știa că e diligent”, precizează Marcu.
„Se aplică o combinație de factori, nu un singur motiv. În sociologie, nu trebuie să limităm explicațiile la un singur element, pentru că rezultă eronat. Sunt întotdeauna o serie de elemente intercorelate: poziționarea, mobilizarea, prezența la urne. Consider că nu există un singur factor determinant”, explică el.
Posibilitatea ca 30% dintre respondenți să-și fi schimbat intenția de vot în ultimele zile
Marcu atrage atenția asupra a doi indicatori din sondajul din ultima săptămână, care au măsurat gradul de indecizie și probabilitatea schimbării votului. În ipoteza în care unii alegători ar fi fost nehotărâți până în ultimul moment și și-ar fi putut schimba opțiunea, rezultatele ar putea fi influențate.
Proporția celor indeciși era de doar 3,4%, considerată „destul de mică”, iar volatilitățile estimative ale votului s-au situat la 32,5%, ceea ce indică o probabilitate normală de schimbare a preferințelor.
„Gradul de volatilitate de 30% este normal pentru alegeri locale. În cazul în care această valoare ar fi de 50%, rezultatele s-ar altera semnificativ”, subliniază el.
Mulți alegători rămân indeciși până în ultimele momente
El explică că fluctuațiile în ultimele zile nu neapărat provin de la alegători indeciși, ci de la cei care au o opțiune principală și una secundară, iar probabilitatea schimbării este limitată în timp.
Prezența redusă la vot, chiar și în contextul campaniilor negative
Participarea în Capitală a fost de 32,17%, cea mai scăzută din toate alegerile pentru primar. Prognozele dinaintea scrutinului indicau o prezență mult mai ridicată, însă nivelul a fost influențat, cel mai probabil, de mai mulți factori.
„Vremea nefavorabilă și campaniile negative au redus mobilizarea alegătorilor. În schimb, candidatul Ciprian Ciucu nu a atacat agresiv, adoptând o comunicare pozitivă, care a stimulat prezența la urne”, explică Marcu.
Din punct de vedere al dinamicii campaniei, scrutinurile negative au tendința de a demobiliza electoratul, în timp ce campaniile pozitive cresc participarea și implicarea în vot. Acest lucru se demonstră în alte țări în care astfel de abordări sunt predominante”, conchide el.
Andrei Roman, AtlasIntel: „Sondajele au avut un rol esențial pentru informarea și orientarea alegătorilor”
Marcu afirmă că, din perspectiva sa de sociolog, publicarea frecventă a rezultatelor sondajelor înainte de alegeri poate avea efecte negative, precum amplificarea conflictului social.
Totuși, deține și o altă viziune, fiind de părere că sondajele oferă publicului o perspectivă vitală asupra tendințelor din societate și pot sprijini deciziile electorale raționale.
„Fără aceste sondaje, vecinia electorală ar fi rămas divizată, iar transparența și claritatea ar fi fost diminuate”, spune Roman, de la AtlasIntel.
Marcu: „Sondajele nu sunt destinate mass-mediei, ci analizei interne”
Directorul Sociologic, Marius Marcu, nu fiind de acord cu publicarea rezultatelor sondajelor înainte de alegeri, considerând că acestea pot degenera în o interpretare superficială, precum în cazulSporturilor.
„Sondajele nu sunt făcute pentru a fi publicate frecvent, ci pentru a sprijini luarea deciziilor în mod discriminat. La fel ca în orice analiză statistică, interpretarea corectă depinde de contexte și indicatori. Publicarea acestora în mod necontrolat generează riscul unor concluzii eronate”, afirmă sociologul.
„Ele sunt destinate uzului intern, pentru a analiza tendințele și a fundamenta decizii, nu pentru a fi expuse publicului larg, pentru a evita crearea de conflicte sociale inutile”, completează Marcu.