Sistemul public de pensii din România se apropie tot mai mult de un posibil colaps. Numărul crescut de pensionari și populația activă redusă, care contribuie la fondul de pensii, precum și gestionarea sistemului de pensii private pot genera probleme semnificative în următorii ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul.
Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, anticipează că sistemul public de pensii din România va avea un moment de criză în următorii 3-4 ani. Intrarea în pensionare a generației „decrețeilor”, născută între anii 1967-1970, va exercita o presiune suplimentară asupra unui sistem deja deficitar. În septembrie 2025, România avea aproximativ 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2.773 de lei. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din martie 2025, raportul de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050, această proporție se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.
„Sistemul public de pensii va avea un obstacol major de trecut în următorii 3-4 ani: ieșirea la pensie a generație decrețeilor. Colapsul este deja vizibil prin prisma deficitului acestui sistem. Sistemul public de pensii nu reprezintă un sistem propriu-zis de fonduri de pensii”, afirmă economistul.
În ce măsură devine dificilă solidaritatea între generații
Specialistul evidențiază că o problemă majoră a sistemului public de pensii o constituie contribuțiile lunare ale angajaților, care nu sunt păstrate pentru pensiile lor viitoare, fiind utilizate direct pentru plata pensiilor curente. Generația activă de acum susține pensionarii, însă, în același timp, și viitorii pensionari vor depinde de contribuțiile generațiilor următoare, care vor fi mult mai reduse numeric. Păun susține că această formă de solidaritate intergenerațională va deveni tot mai dificil de menținut, în condițiile în care numărul celor activați în muncă scade, iar populația României îmbătrânește rapid.
„Contribuțiile voastre și ale mele nu se duc pentru pensia noastră, ci pentru pensiile actualilor pensionari. Pensia noastră va fi asigurată de cei care vin din urmă, ale căror număr scade. Noi trăim mai mult, ceea ce adaugă o problemă suplimentară pentru viitorul pensiilor.”
Propuneri ale lui Păun pentru viitorii pensionari
Pe lângă provocările demografice, se adaugă posibilitatea reducerii ratei de înlocuire a venitului de pensionare de la 40% la 30-35%, ceea ce ar însemna venituri insuficiente pentru necesitățile pensionarilor. Specialiștii recomandă ca pensia să fie echivalentă cu cel puțin 70% din salariul ultimei perioade active pentru a menține nivelul de trai. În opinia economistului, soluția constă în diversificarea surselor de venit pe perioada pensionării. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei componente: o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale.
„Plata unei pensii decente din Pilonul 1 devine tot mai dificilă. Așa că am susținut întotdeauna: pensia românilor trebuie să se formeze echilibrat, cu câte o treime din Pilonul 1, Pilonul 2 și investiții private sau alte surse. Baza exclusiv pe Pilonul 1 devine o iluzie, iar în viitorul apropiat această situație va fi tot mai problematică pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- În timp ce autoritățile reduc pensiile românilor și evită să GC evaluacióneze responsabilitatea pentru lipsa fiinanțărilor, alte țări europene caută soluții pentru asigurarea bunăstării seniorilor și cresc substanțial veniturile celor pensionați.
- Ce perspective au pensiile românilor în 2026 și cine va beneficia de majorări de 5% și 9% în anul următor.