
Estonia se va abține de la sechestrarea vaselor din „flota fantomă” a Rusiei în Marea Baltică, din cauza riscului de escaladare militară, a declarat un comandant militar eston. În același timp, mai multe țări europene intensifică eforturile de a confisca petrolierele vechi ale Moscovei, folosite pentru finanțarea războiului în Ucraina.
Decizia Estoniei și contextul militar
Estonia, cea mai nordică țară baltică, și-a exprimat rezervele după o încercare eșuată de a prelua controlul unui vas rusesc în 2025. Comandantul flotei militare, Ivo Vark, a afirmat că riscul de escaladare militară este prea mare pentru ca Estonia să se implice în sechestra unei nave din „flota fantomă”.
În mai 2025, Estonia a raportat că un avion de vânărare rus a escortat un petrolier suspect către ape rusești, în timpul unei tentative estone de oprire a navei. Conform oficialului, Moscova a dislocat permanent nave militare în Golful Finlandei și Marea Baltică, sporind prezența militară în zonă.
Situația petrolierelor și riscurile implicate
Numărul navelor petroliere care așteaptă să fie încărcate în zona Vaindloo, din apropierea coastei estone, s-a triplat, ajungând între 30 și 40. Aceasta se datorează perturbărilor în porturile rusești cauzate de recentele atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare din Rusia.
Estonia a precizat că intervin doar în caz de pericol iminent, precum avarii ale infrastructurii submarine sau scurgeri de petrol. Oficerul Vark a menționat că în zonele Oceanului Atlantic și Mării Nordului prezența rusă este redusă, oferindu-le autorităților mai multă libertate de intervenție.
Un raport al Reuters, aflat la bordul unei nave estone în Golful Finlandei, a arătat că o corvetă rusă se află aproape de un grup de nave comerciale care stau să intre în porturile rusești pentru a încărca petrol.
Estonia și alte state europene continuă să monitoreze evoluția situației, în timp ce politica Rusiei viziunează drept dreptul la libera circulație în zona mării.














