Cristina Cosma. Foto: Interoperable Europe
Cristina Cosma, director adjunct al Unității Europa Interoperabilă din cadrul Direcției Generale pentru Servicii Digitale a Comisiei Europene, își propune să transforme radical relația cetățenilor europeni cu instituțiile publice.
- Cu 16 ani de experiență la Comisia Europeană și implicată în Unitatea Europa Interoperabilă din 2018, Cristina Cosma s-a întors în acest departament după o perioadă la Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (2022-2025).
În cadrul unui interviu acordat site-ului Interoperable Europe, Cosma a detaliat modul în care viitorul va schimba viața cetățenilor europeni.
„Vreau să pot utiliza actul meu de identitate într-o altă țară UE pentru a cumpăra medicamente sau a accesa certificatele mele personale. Administrația ar trebui să dispună de informații despre mine, astfel încât să nu mai fie nevoie de procese anevoioase”, a explicat Cosma. „Este un proces complex, care nu va fi finalizat în doi ani și nu pot da o dată exactă, deoarece politicile se modifică constant.”
Europa transformă serviciile publice
Comisia Europeană evaluează impactul propunerilor sale, însă este necesară adaptarea legislațiilor naționale.
„Unul dintre obiectivele mele este să încurajez statele membre să evalueze aceste măsuri și să le pună în aplicare printr-un proces pilot, înainte de o implementarea la scară largă”, a afirmat Cosma.
Pandemia de Covid-19 a accentuat nevoia de conectivitate digitală, având ca rezultat transformări substanțiale în ultimele ani.
„Serviciile publice digitale existente acum nu existau cu cinci ani în urmă. Spre exemplu, România a implementat un portal dedicat cetățenilor care trăiesc în străinătate, care permite programări la consulat sau gestionarea documentelor. Fondurile de redresare post-pandemie au jucat un rol vital, cu 20% din buget destinate digitalizării”, a subliniat Cosma.
Conform unui raport OECD, ţările europene se situează peste media globală în privinţa digitalizării serviciilor publice. „Există exemple de interoperabilitate a serviciilor publice în toate cele 27 de state membre, însă există provocări în cazul serviciilor transfrontaliere. Obiectivele sunt stabilite la 77% implementare, urmare a atingerii performantei de 100% până în 2030”, a menționat Cristina Cosma.
Inteligența artificială, un aliat în viitor
Legea Europei Interoperabile intrată în vigoare în acest an, va avea un impact maxim în viitor.
„Serviciile publice proactive, susținute de inteligența artificială, reprezintă un aspect crucial. Preluarea automată a informațiilor legate de nașterea unui copil, alocarea automată a alocației, o informare anticipată a autorităților locale despre nevoile unui cartier, sau înregistrarea afacerilor la nivel european sunt câteva exemple.
Utilizarea inteligenței artificiale va permite o colectare și o gestionare mai ușoară a datelor, punând funcționarii publici în centrul relației cu cetățenii și companiile. Totuși, orice implementare va trebuie să respecte valorile europene, asigurând respectul pentru viața privată, sustenabilitatea, incluziunea și supravegherea umană a datelor”.
„Inteligența artificială este o oportunitate enormă, care necesită o implementare responsabilă. Trebuie să avansăm în acest sens, fără a rata șansa”, a concluzionat Cristina Cosma.