Analiza valorii adăugate și a contribuției a trei domenii strategice esențiale pentru economia națională: agricultura de bază, industria alimentară și distribuția și comercializarea produselor agricole.
„Nivelul redus de integrare în lanțurile value chain și capacitatea limitată de procesare cauzează pierderi semnificative de valoare adăugată. Obstacolele sunt diferite pentru cele trei etape, dar se cumulează în același rezultat: o economie agricolă performantă în volum, dar cu valoare adăugată slab valorificată”, indică analiza.
Astfel, în sectorul producției agricole primare, studiul evidențiază faptul că producția de bază este sever afectată de: fragmentarea excesivă a terenurilor (peste 90% dintre exploatații au mai puțin de 5 hectare), vârsta avansată a fermierilor – peste 44% au peste 65 de ani, nivel scăzut de infrastructură: irigații insuficiente, depozitare limitată, utilaje învechite, pierderi mari în horticultură și sectorul laptelui, unde o proporție semnificativă a producției nu ajunge în procesare. Acești factori limitează capacitatea României de a valorifica resursele proprii și generează niveluri ridicate de importuri în carne, lactate, legume și fructe.
Principalele strategii de intervenție recomandate de autori vizează: investiții rapide în centre de colectare și depozitare pentru horticultură și lactate, accelerarea cadastrului și promovarea contractelor pe termen lung, programe dedicate tinerilor fermieri și formelor asociative, precum și extinderea irigațiilor și a infrastructurii locale, precum drumurile agricole și facilități de depozitare frigorifică.
Referitor la sectorul de procesare alimentară, analiza relevă faptul că este veriga cu cel mai mare potențial, dar și cel mai subutilizat.
„Procesarea rămâne segmentul unde România pierdetre cea mai mare parte a valorii adăugate. Conform studiului: productivitatea este de trei ori mai scăzută comparativ cu media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în domeniul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți în accesarea finanțării, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete”, conform sursei citate.
Direcțiile de intervenție recomandate pentru acest sector includ un program strategic de modernizare tehnologică și eficiență energetică, facilitarea accesului la finanțare pentru investiții și capital circulant, promovarea valorificării subproduselor, integrarea verticală între fermieri, procesatori și retaileri, precum și dezvoltarea unor politici comerciale pentru creșterea exporturilor.
În privința distribuției și comercializării, analiza confirmă că eficiența depinde de echilibrarea relațiilor pe întregul lanț de aprovizionare. În prezent, infrastructura de colectare, sortare și depozitare este insuficientă, mai ales în zonele rurale, multe produse locale nu pot ajunge în retail din cauza lipsei de standardizare, ambalare adecvată și volume inconstante, lanțurile scurte sunt slab dezvoltate, iar formele asociative ale producătorilor nu sunt încă operaționale, fiind necesar un cadru de certificare coerent și branduri naționale vizibile.
Astfel, strategiile propuse vizează dezvoltarea centrelor regionale de colectare, a piețelor angro moderne, sprijin pentru profesionalizarea producătorilor în marketing, ambalare, etichetare, precum și promovarea transparentă a standardelor de calitate și mecanisme echitabile de evaluare la recepție, inițiative comune pentru promovarea produselor autohtone și consolidarea colaborării între producători, procesatori și retaileri.
Studiul și planurile de acțiune propuse pentru perioada următoare clarifică bazele analitice pentru reforme în politicile publice: reducerea deficitului comercial, creșterea valorii adăugate, modernizarea lanțurilor agroalimentare și susținerea unui dialog structurat cu autoritățile centrale și actorii din sector, pentru politici pe termen scurt și mediu.
Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederației Patronale Concordia, în cadrul proiectului „Întărirea capacității Concordia pentru dialog social” (cod SMIS 302141), susținut prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener recunoscut pentru dialogul social, având reprezentativitate la nivel național. Cu o contribuție de 30% din PIB și peste 450.000 de angajați în aproximativ 3.900 de companii autohtone și străine, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră a BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).