România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene alocate reformei pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii în cazul legii pensiilor. Decizia finală de respingere sau aprobare a legii este încă suspendată, ceea ce duce la neîndeplinirea unui jalon din PNRR, afectând astfel finanțarea europeană.
Impactul deciziei asupra fondurilor europene
Ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat că România poate considera pierduți cei 231 de milioane de euro dacă legea nu va fi promulgată până la termenul limită de 28 noiembrie 2025. În urma întâlnirii de vineri de la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene, oficialul a spus că jalonul legat de pensiile magistraților nu a fost îndeplinit.
Pîslaru a explicat că, din cauza nerealizării reformei, banii nu pot fi declarați eligibili pentru plată. În această situație, suma va trebui acoperită din bugetul național, deoarece fondurile din PNRR nu pot fi recuperate ulterior.
Consecințe pentru bugetul național
În cazul în care cei 231 de milioane de euro sunt considerate pierduți, această sumă va fi suportată integral din bugetul de stat. Ministrul a precizat că, pe lângă pierderea fondurilor, România riscă penalități pentru neachitarea proiectelor de investiții cu fonduri europene.
Programul de investiții include proiecte importante în domeniile sănătății, educației și infrastructurii, precum autostrăzi și școli moderne. Pierderea acestor bani va obliga guvernul să aloce fonduri interne pentru a susține proiectele, ceea ce va influența bugetul național.
Reacția autorităților și avertismentele premierului Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri seară că urmează să informeze Curtea Constituțională asupra consecințelor amânărilor deciziilor privind pensiile magistraților. El a precizat că România are o reținere de 230 de milioane de euro din cauza întârzierii în adoptarea reformei, iar Comisia Europeană consideră că anumite jaloane nu au fost îndeplinite.
Bolojan a subliniat că, până la momentul în care legea pensiilor magistraților va fi promulgată, banii europeni nu pot fi considerați eligibili pentru plată, fapt ce afectează bugetul și proiectele de investiții ale României.
Amânările la Curtea Constituțională
Deciziile legate de legea pensiilor magistraților au fost amânate de patru ori, cea mai recentă being pentru 11 februarie 2026. Anterior, ședințele au avut loc pe 10, 28 și 29 decembrie 2025, precum și pe 16 ianuarie 2026.
La prima ședință, din 10 decembrie 2025, judecătorii CCR au decis să amâne deliberarea. În ședința din 28 decembrie, patru judecători, propuși de PSD, au părăsit sala, iar a doua zi, toți patru nu au mai participat. La 16 ianuarie, CCR a decis amânarea pentru analizarea unor noi documente depuse.
Pregătirea deciziei finale continuă, însă deciziile întârziate au avut deja un impact semnificativ asupra fondurilor europene alocate reformei pensiilor magistraților.