România devine subiectul glumelor în întreaga Europa. Bulgaria se pregătește să adopte moneda euro de la 1 ianuarie 2026, în timp ce Ungaria depune eforturi pentru îmbunătățirea performanței economice. La noi, se discuta despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, iar premierul „austerității” afirmă că va finaliza bugetul abia în luna ianuarie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că este necesar un plan de redresare care să nu compromită câștigurile obținute până în prezent de România, însă aceste câștiguri sunt mai degrabă inexistente. În timp ce țările vecine caută soluții pentru a depăși deficitul bugetar, noi rămânem un exemplu de scenariu negativ în fața crizei financiare iminente.
Bugetul României pentru 2026 nu este încă definitivat
Deși situația nu este favorabilă și în statele vecine, acestea arată intenția de a lua măsuri. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a declarat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte probabil ca bugetul pentru 2026 să nu fie finalizat în decembrie, ci abia în ianuarie, fiind necesară adoptarea unei legislații pentru un buget predictibil. Se pare că în continuare, liderii din București și Iași sprijină măsuri de austeritate și pregătesc campania electorală pentru Primăria Capitalei, cu toate costurile asociate. În scenariul actual, deficitul va rămâne la 8,4% din PIB, conform estimărilor recente, iar fondurile vor fi redistribuite între ordonatorii de credite, prioritar CNAS (2,45 miliarde lei), ministerul Transporturilor (0,75 miliarde lei) și autoritățile locale (0,17 miliarde lei).
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, susțin declarații de presă comune la Palatul Victoria, București, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie finalizat în decembrie și să fie amânat pentru ianuarie, deoarece înainte de adoptarea bugetului trebuie aprobată toată legislația pentru un cadru predictibil. În prezent, suntem în situația de a închide anul cu un deficit de 8,4%, iar pentru anul viitor ne propunem să reducem deficitul aproape de 6%. În termeni aproximați, acest procent se situează între 6-6,5%”, a declarat premierul României.
Modalitatea prin care Guvernul Orban intenționează să construiască bugetul pentru 2026
Guvernul condus de Viktor Orban contravine propriului proiect bugetar aprobat în iunie, care estima un deficit de 4,218 miliarde forinți (11,06 miliarde euro), reprezentând circa 3,7% din PIB. Autoritatea executivă a început rescrierea legii bugetare pentru 2026 înainte ca aceasta să fie adoptată oficial, iar schimbările au fost implementate prin decret, evitând procedura parlamentară obișnuită. În cadrul noii legi, se prevede dublarea impozitului pe profit pentru băncile comerciale, ceea ce va aduce la buget aproximativ 185 miliarde forinți (485 milioane euro). Totodată, guvernul maghiar a decis relocarea a 860 miliarde forinți (2,26 miliarde euro) către Fondul de Apărare, deși fondul în prezent are doar 1 miliard forinți (2,62 milioane euro). Această mișcare pare legată de programul european REARM Europe, care permite statelor membre ale Uniunii Europene să crească cheltuielile pentru apărare fără penalizări în cadrul regulilor deficitului excesiv.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în timpul declarațiilor de presă alături de premierul Marcel Ciolacu (nu în imagine) la Palatul Victoria din București, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Orban afirmă că războiul ruso-ucrainean influențează stagnarea economiei
De asemenea, Executivul maghiar atribuie performanța slabă a economiei impactului războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de conflict, însă nu au ajuns în dificultate similară cu cea a Ungariei. Mai mult, economiștii anticipează un scenariu similar celui dinaintea alegerilor din 2022, cu menținerea distribuțiilor artificiale și relaxare fiscală însoțite de eventuale măsuri de austeritate. Rescrierea legii bugetare evidențiază incertitudini privind sustenabilitatea finanțelor publice, iar din cauza deficitului crescut, Ungaria va deveni tot mai dependentă de împrumuturi externe. Ministrul Economiei a anunțat intenția de emitere de obligațiuni în valută străină, o mișcare neplanificată pentru începutul anului 2026, fapt ce contribuie la stagnarea economică din ultimii trei ani, perioadă în care Ungaria nu a reușit să își revină după șocul economic din 2022.
Bugetul Bulgariei pentru 2026 întâmpină opoziție din partea societății
Bulgaria se pregătește pentru adoptarea monedei euro de la 1 ianuarie 2026, ceea ce va plasa economia bulgară peste alte state mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși cifrele economice ale Bulgariei sunt cele mai modeste din Uniunea Europeană, țara devine rapid una din cele mai dinamice din regiune, datorită creșterii cererii pentru credite de consum și ipotecare în euro. Proiectul de buget pentru 2026 prevede creșteri semnificative ale cheltuielilor, ce pot ajunge la 46% din PIB, fiind finantate prin majorarea impozitelor și creșterea datoriei publice, estimată la 31,3% din PIB. În plan, figurează o creștere economică de 2,7% pentru 2026, inflație de 3,5%, majorarea salariului minim, actualizarea pensiilor și creșteri de contribuții și impozite pentru asigurări sociale.
„Bugetul pentru 2026 reprezintă cel mai social planificat până acum, asigurând o creștere reală a veniturilor și protecție socială pentru familii, angajații cu venituri mici și pensionari”, a declarat liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov.
Premierul Bulgariei, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia
Speranțe și controverse legate de aderarea Bulgariei la euro
Totuși, proiectul de aderare la euro și bugetul pentru 2026 nu au fost acceptate de toți cetățenii bulgari. Partidele de opoziție și alte grupări au organizat proteste în centrul Sofiei, revendicând reducerea cheltuielilor cu peste 1,8 miliarde de euro, pentru încadrara într-un deficit de 3%. O parte a mediului de afaceri și sindicatele au criticat planurile din cauza costurilor suplimentare cu forța de muncă și a investițiilor reduse. Aproximativ jumătate din populația Bulgariei s-a oposit vehement majorării monedei naționale în zona euro, fiind temeri că majorarea prețurilor va fi inevitabilă. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat anterior asupra posibilității creșterii inflației odată cu aderarea Bulgariei. Ca răspuns la proteste, premierul Jeliazkov a afirmat că autoritățile vor relua dialogul cu actorii sociali și vor încerca să ajusteze bugetul pentru a asigura o tranziție fără probleme.
„Noul pachet bugetar trebuie să păstreze echilibrul și să corespundă obiectivelor coaliției de guvernare, asigurând aderarea Bulgariei la zona euro fără dificultăți”, a spus Rosen Jeliazkov.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Iluzia cifrelor. Cum se explică scăderea deficitului bugetar, afirmată de ministrul Alexandru Nazare, în timp ce economia se află în stagnare iar încasările bugetare sunt insuficiente? Cheia stă în creșterea PIB-ului și în inflație. Aceasta ar fi o veste bună, dacă nu ar fi și partea rea.
În timp ce Bolojan reduce pensiile românilor și încearcă să justifice lipsa finanțării și inechitățile, Ungaria, Polonia și Germania își concentrează eforturile asupra protejării seniorilor și majorării veniturilor pensionarilor