Analizând datele, constatăm că numărul angajaților din sectorul public, raportat la populația României, este cel mai mic din Europa. Concluzia că numărul de angajați din sectorul public este mare nu se confirmă prin cifre.
Această situație se regăsește și în administrația publică, apărare, educație și sănătate, unde România se situează la coada clasamentului, raportat la populație.
Performanța în educație este similară proastă, agravată de un indicator nedorit: rata abandonului școlar, la care România este lider negativ.
În sănătate, situația nu este diferită: România a pierdut cel puțin 45.000 de medici în ultimul deceniu. O treime dintre medicii români formați în țară au emigrat, desfășurând activități profesionale în străinătate, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Un studiu al Colegiului Medicilor din România evidențiază că intenția de emigrare este prevalentă printre medicii sub 35 de ani, aproximativ 57,5% exprimand intenție probabilă sau fermă de a pleca.
Desigur, se poate analiza și numărul funcționarilor publici raportat la numărul de contribuabili. În acest caz, poziția României ar fi mai bună, chiar peste media europeană, în administrație și apărare. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare beneficiari ai serviciilor publice care nu contribuie direct la buget, precum copii și vârstnici.
De ce este nesustenabil sistemul de asistență socială?
În primul rând, sistemul de pensii are o pondere mică de contribuabili față de beneficiari. România este disonantă în comparație cu alte țări europene, unde ponderea contribuabililor este mai consistentă (aproximativ 70% față de 46% în România).
Există prea puțini contribuabili la bugetul public în general și la sistemul de pensii în particular.
Ideea că România are un număr mare de asistenți sociali și ajutoare sociale este contrazisă de cifre. Ţara se situează sub media UE în acest domeniu.
În plus, veniturile fiscale din România sunt printre cele mai mici din Europa. Reducerea fiscală din 2015 a contribuit la scăderea veniturilor fiscale, plasând România într-o poziţie defavorabilă în raport cu alte state europene. Este relevant să remarcăm că rata impozitului pe venit, TVA şi impozitul pe profit sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
În concluzie, nivelul taxelor în România este printre cele mai scăzute din Europa, având impact asupra sustenabilității finanțării sectoarelor publice.
Soluția
Soluțiile de consolidare fiscală includ ajustări atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, abordate integrat.
România se confruntă cu dezechilibre atât bugetare, cât şi de cont curent, situaţie care o plasează într-o categorie nefavorabilă, comparativ cu alte ţări europene. Criza curentă este mai mult determinată de deficitul bugetar decât de deficitele de cont curent.
Sectorul privat pare mai rezilient, dar ajustarea sectorului public va avea implicaţii şi asupra economiei private.
Impactul măsurilor de consolidare fiscală
Toate măsurile de consolidare fiscală, atâta timp cât implică reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe, sunt recesioniste pe termen scurt.
Avem nevoie de ajustări economice, cu impact negativ inevitabil, însă cu un efort de minimizare.
O analiză detaliată a cheltuielilor arată că salariile din sectorul public reprezintă 11,2% din PIB în 2024, peste media europeană de 10,2%. Germania, deşi are cheltuieli mai mici, echilibrează acest lucru prin ponderea mare în PIB-ul european.
Cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut considerabil după 2015, iar valorile din 2009 (aproximativ 10% din PIB) au fost depășite.
Cheltuielile cu asistența socială
Cheltuielile cu asistența socială în România sunt mult sub media europeană (13,6% față de 21,8%). Deși a existat o creștere în anul anterior, acest lucru s-a întâmplat într-un context de deja mare deficit bugetar.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii
Cheltuielile cu bunuri şi servicii se situează la nivelul mediei UE (aproximativ 6,1% din PIB). În sectorul sănătății, cheltuielile sunt semnificativ mai mari față de media europeană (2,2% din PIB, comparativ cu 1,2% media europeană).
Cheltuielile de apărare sunt mult sub media europeană.
Observații specifice asupra cheltuielilor
Anul 2024, caracterizat de alegeri locale, a produs o creștere considerabilă a unor cheltuieli, cu potențiale probleme legate de eficiență. Unele proiecte, precum parcări costisitoare, pun sub semnul întrebării eficiența folosirii fondurilor publice.
Cheltuielile cu dobânzile sunt peste media europeană, având tendința de creștere, atingând 2.3% din PIB în anul precedent.
Infrastructura spitalicească
Numărul paturilor de spital per sută de mii de locuitori, a fost unul dintre cele mai mari din Europa, dar spitalele funcționează, în multe cazuri, ca centre sociale, ducând la o creștere a mortalității nejustificată. Angajamentul personalului medical este unul din aspectele deficitare.
Mortalitatea prevenibilă și tratabilă în România este printre cele mai ridicate valorii din Europa.
O reformă de consolidare fiscală trebuie să abordeze atât veniturile, cât şi cheltuielile, îmbunătățind eficiența cheltuirii banilor publici.