Inflația în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară scădere în aprilie 2025, ajungând la 2,4%, față de 2,5% în luna precedentă. Cele mai mari creșteri ale prețurilor au fost observate în România (4,9%), Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%), potrivit datelor Eurostat.
Eurostat utilizează un indice armonizat al prețurilor pentru a facilita compararea evoluției prețurilor în statele membre UE. În România, inflația a fost de 4,9% în martie 2025, atât conform indicelui prețurilor de consum (IPC), cât și conform indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC).
Cele mai mici rate de inflație au fost înregistrate în Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%).
Comparativ cu martie 2025, inflația a scăzut în 13 state membre UE, a rămas stabilă în 3 și a crescut în 11.
În aprilie 2025, serviciile au contribuit cel mai mult la inflația din zona euro (+1,80 puncte procentuale), urmate de alimente, băuturi alcoolice și tutun (+0,57 puncte procentuale).
Performanța economică a statelor membre UE este reflectată și în evoluția produsului intern brut (PIB). Estimarea preliminară pentru PIB-ul din primul trimestru al anului 2025 indică o aproape stagnare comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier).
Compararea evoluției economice a României cu celelalte economii europene se poate face pe baza datelor ajustate sezonier, acestea arătând o creștere de 0,5% în trimestrul 1 al anului 2025, un ritm mai lent decât în zona euro (+1,2%) și în UE (+1,4%).
Performanța slabă a României este parțial explicată de evoluția economică slabă a Germaniei (-0,2% în trimestrul anterior), economiile României fiind strâns legate de industria auto germană. Și ceilalți principali parteneri comerciali ai României au înregistrat creșteri moderate: Italia (+0,6%) și Franța (+0,8%).
Cele mai bune performanțe în UE au fost înregistrate de Irlanda (+10,9%), Polonia (+3,8%), Lituania (+3,2%) și Bulgaria (+3,1%). Alte țări din Europa Centrală și de Est au experimentat creșteri economice semnificative în trimestrul întâi al anului.
Diferența dintre IPC și IAPC
IPC utilizează un principiu „național”, luând în calcul cheltuielile de consum ale rezidenților atât în țară, cât și în străinătate.
IAPC măsoară modificările prețurilor pe teritoriul României, luând în considerare consumul tuturor gospodăriilor din țară, indiferent de naționalitate, statut sau apartenență socială (cu excepția ambasadei străine).
Metodologia IPC include un sistem de clasificare a mărfurilor și serviciilor în 54 de categorii alimentare, 111 categorii nealimentare și 50 de categorii de servicii, relevante pentru consumul populației.
Sistemul european utilizează, la calcularea IAPC, o clasificare a cheltuielilor după destinație; această clasificare grupează posturile naționale pentru a asigura comparabilitatea datelor la nivelul european.