Într-un interviu acordat, Victor Negrescu a analizat problemele care împiedică digitalizarea României și efectele acesteia asupra competitivității economice.
Potrivit europarlamentarului, digitalizarea trebuie abordată ca un proces fundamental, nu doar ca un slogan, pentru a transforma radical modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii.
Fonduri europene, necesară eficientizarea birocrației
România se confruntă cu o abordare fragmentată a digitalizării: proiectele finanțate european sunt implementate izolat, fără interoperabilitate, iar autoritățile locale achiziționează soluții digitale incompatibile.
Negrescu consideră că digitalizarea autentică simplifică birocrația, reduce costurile și accelerează accesibilitatea serviciilor publice. Însă, lipsa unei strategii naționale și a standardelor uniforme împiedică realizarea acestor obiective.
El subliniază și o deficiență semnificativă în competențele digitale, atât la nivelul cetățenilor, cât și al cadrelor didactice sau funcționarilor publici. Deseori, tinerii utilizează inteligența artificială, dar mulți profesori nu știu să o integreze eficient în educație.
Echipamente achiziționate cu fonduri europene, de calitate slabă
România nu utilizează eficient fondurile europene destinate competențelor digitale. Echipamentele achiziționate, cum ar fi tabletele pentru elevi, sunt adesea de calitate redusă, fără un plan coerent de modernizare.
Această lipsă de strategie conduce la scăderea productivității și descurajează investitorii. Negrescu avertizează că digitalizarea insuficientă generează costuri directe pentru stat și riscă să plaseze România într-o poziție dezavantajoasă în domenii inovatoare, precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.
În timp ce există specialiști și companii performante, la nivel de instituții prevalează haosul și lipsa unei strategii unitare. Statul reacționează insuficient la amenințările digitale, precum deepfake-uri și atacuri cibernetice.
INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea, nu un slogan politic”
Playtech: Impactul educației digitale asupra vitezei de digitalizare a serviciilor statului?
Victor Negrescu: Digitalizarea trebuie văzută ca un proces transformațional care ușurează și accelerează interacțiunea cetățenilor cu statul. Nu trebuie folosită ca un slogan politic. Digitalizarea trebuie să simplifice procesele, să reducă birocrația.
Problema este că ne limităm la transpunerea proceselor existente în sistemul digital, fără a reduce birocrația. Exemple concludente sunt avizele care sunt necesare și în format digital.
Digitalizarea trebuie să reducă complexitatea, nu să multiplice cerințele pentru cetățeni. Nu există o coordonare eficientă a digitalizării la nivel național.
Există numeroase proiecte, multe finanțate european, care funcționează izolat. Este nevoie de un responsabil pentru digitalizare la nivel prezidențial, dar și o agenție cu mai multă putere normativă pentru o coordonare mai bună a procesului.
Finanțările europene sunt folosite pentru proiecte izolate, achiziționând uneori echipamente neinteroperabile. O strategie centralizată ar putea oferi soluții uniforme, economice, și interoperabile pentru autoritățile locale.
Sunt necesari manageri de proiecte publici, experți tehnologici pentru o implementare eficientă și rapidă a digitalizării, ținând cont de oportunitățile ratate.
Lipsa digitalizării crește costurile pentru stat. Digitalizarea poate reprezenta o soluție pentru reducerea cheltuielilor.
Există plângeri legate de funcționarea ineficientă a serviciilor digitale; de exemplu, sistemele ANAF-ului și SPV-ului întâmpină probleme. Lipsa cunoștințelor digitale a cetățenilor amplifică problemele.
Este esențial ca sistemele digitale să fie ușor de utilizat. Un portal unificat, inspirat din modelul estonian, ar putea centraliza toate interacțiunile cetățenilor cu statul.
Un alt aspect critic este lipsa competențelor digitale. Capacitățile digitale presupun și înțelegerea gestionării datelor, protecției și utilizării securizate.
Fondurile europene pentru educație digitală nu sunt utilizate optim, iar achiziționarea de echipamente, precum tablete performante, este un factor de descurajare (și în acest aspect lipsa unor criterii de achiziție coerente).
Există o discrepanță între utilizarea inteligenței artificiale de către tineri și familiarizarea profesorilor cu tehnologia.
Lipsa digitalizării afectează competitivitatea economică a națiunii. Investitorii sunt atrași de piețe cu infrastructură digitală performantă, cu sisteme de taxare eficient, resursă umană calificată și medii legislative agile.
România nu ține pasul cu evoluțiile tehnologice actuale. Necesitatea urgentă este de investiții și reforme în educație digitală și adaptarea serviciilor de stat.
Haosul în gestionarea resurselor și implementarea digitalizării are costuri economice pentru viitorul țării.
Sunt necesare măsuri pentru îmbunătățirea securității cibernetice a instituțiilor, pentru a face față amenințărilor, de la atacuri cibernetice până la manipulare online.
România are competențe și companii performante, dar este vitală adoptarea unor strategii coerente și integrate în digitalizare.