ACTUALIZARE: Reacția presei din Ungaria privind decizia lui Trump: „România se confruntă cu provocări!”
România întâmpină dificultăți: militarii americani părăsesc bazele, a evidențiat publicația maghiară Nemzet.
„Statele Unite au notificat România despre reducerea contingentului militar pe teritoriul european. Unele unități staționate la bazele aeriene Mihail Kogălniceanu (MK) s-ar putea retrage, în timp ce aproximativ o mie de militari americani vor rămâne în țară pentru a asigura securitatea flancului estic al NATO.
Își va pierde România sprijinul american? (…) (CITEȘTE AICI REACȚIA PRESEI DIN BUDAPESTA!)”
Primul răspuns oficial al diplomației americane după decizia de reducere a forțelor
Emisarul SUA la sediul central al NATO de la Bruxelles a transmis un mesaj referitor la colaborarea cu România, miercuri, la câteva ore după ce Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a fost informat despre reducerea anumitor unități militare americane dislocate pe Flancul Estic, ca parte a reevaluării politicii globale a SUA privind forțele armate. Printre brigăzile ce vor înceta rotațiile în Europa se află și unități destinate României, staționate la Mihail Kogălniceanu.
„În cadrul NATO, parteneri precum România demonstrează o responsabilitate și o capacitate crescute. În peste 20 de ani de colaborare în cadrul NATO, România a cooperat constant cu Statele Unite pentru atingerea obiectivelor comune de apărare. Această parteneriat deveni și mai solid ca niciodată. Statele Unite reafirmă angajamentul față de România – ca aliat NATO de încredere, partener strategic crucial și pilon pentru securitatea europeană. Prezența și angajamentul nostru durabil față de Europa, precum și sprijinul pentru Eastern Sentry, rămân neschimbate”, a afirmat Matthew Whitaker, într-o postare pe X.
Departamentul de Apărare al SUA: reducerea militarilor în Europa nu echivalează cu retragerea SUA
Instituția americană accentuează faptul că diminuarea trupelor NATO în Europa reprezintă o evoluție pozitivă în sensul consolidării responsabilității europene în domeniul apărării.
„Ca parte a strategiei Secretarului de Război de a menține o poziție militară echilibrată, Brigada a 2-a de Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redistribui conform planului în unitatea de origine din Kentucky, fără a se înlocui unitatea.”
Aceasta nu indică o retragere completă a SUA din Europa sau o reducere a angajamentului față de NATO și Articolul 5. Dimpotrivă, este un semn al consolidării capacităților și responsabilităților europene. Aliații NATO răspund apelului președintelui Trump privind asumarea responsabilității pentru apărarea continentului european. Ajustarea prezenței militare nu va modifica dinamica de securitate din Europa”, a menționat Departamentul de Apărare al SUA.
De asemenea, Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a susține apărarea statelor membre NATO din Teatrul European de Operațiuni.
„SUA menține o prezență semnificativă în întregul Teatru European de Operațiuni și dispune de capacitatea de a desfășura forțe și resurse pentru atingerea obiectivelor, continuând să susțină prioritățile naționale, inclusiv angajamentul președintelui Trump de protecție a aliaților NATO”, a concluzionat Departamentul de Apărare.
ACTUALIZARE: Moşteanu, întrebat despre dacă retragerea SUA reprezintă un regres: „Mi-aș fi dorit altfel”
Întrebat dacă vor avea loc contribuții militare din alte țări aliate în România, ministrul Apărării a răspuns: „Suntem în contact cu toți partenerii noștri. Vom analiza în următoarea perioadă dacă vor veni mai mulți militari. Este esențial să avem atât mai mulți soldați, cât și capabilități sporite. Totuși, cel mai important este să continuăm pregătirea și să investim în Armata Română.”
Ministrul a menționat că a fost informanat luni despre retragerea parțială a trupelor americane din România.
El afirmă că singura schimbare va fi la baza de la Mihail Kogălniceanu.
„Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde brigada rotațională, care venea și pleca, nu va mai sta aici. În ultimele săptămâni, au fost retrase cca. 1.200-1.500 de militari”, a explicat Moșteanu.
Întrebat dacă consideră această retragere un regres, Moșteanu a spus: „Aș fi preferat să nu fie așa. Însă, fiecare țară își stabilește propria strategie. America s-a orientat în direcția Indo-Pacificului. În ultimii ani, Europa a înțeles acest semnal de alarmă și a început să investească mai mult în propria apărare. Europenii și-au luat în serios responsabilitatea pentru propria securitate, ceea ce era de așteptat”.
Liderul AUR, George Simion, asociază anunțul MApN privind redimensionarea trupelor americane de pe Flancul Estic cu o deteriorare a relațiilor cu Washingtonul și afirmă că formațiunea sa este „singura” capabilă să o „reseteze”.
„V-am spus că, după scoaterea din VisaWaiver, următorul pas e retragerea trupelor. Poate în ultima clipă, se aude: noi putem reseta relația cu SUA. Nici Grindeanu, nici cei care îl criticau pe Trump nu pot!”, a scris Simion pe Facebook.
ACTUALIZARE 10:30 Declarațiile ministrului Apărării privind retragerea unor militari americani
- Moșteanu: SUA se vor orienta tot mai mult spre Indo-Pacific.
- Moșteanu: Avem aliați solidi, ne apărăm împreună, dar statele își ajustează uneori prioritățile strategice.
- Moșteanu: Mi-aș fi dorit altfel, dar fiecare country își stabilește propriile reguli. Este fundamental să investim în Armata Română.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, comentează situația anunțului despre retragerea militarilor americani din România, recent făcut de Administrația Trump. Aproximativ 1.000 de soldați vor rămâne în țară.
„România și partenerii au fost informați oficial despre decizia SUA de reducere a trupelor, încă de luni și marți. Această reevaluare face parte dintr-o strategie mai amplă a Washingtonului. Mesajele au fost transmise și prin canale oficiale și în cadrul întâlnirii NATO de acum câteva săptămâni, de la Bruxelles.”
Pete Hegseth a explicat că, după consolidarea poziției europene și decizia de a se concentra pe propria apărare, SUA vor acorda o atenție mai mare regiunii Indo-Pacific. Nu este vorba de o retragere completă, ci de oprirea rotației brigăzilor în cadrul NATO.
În continuare, în România vor rămâne cca. 1.000 de soldați americani, pentru a menține descurajarea și a garanta angajamentul SUA pentru securitatea zonală”, a menționat ministrul Moșteanu.
Informațiile media indică că militarii retrasi din România provin din contingentul aflat în Germania și care urmau să fie deployați în țara noastră, în cadrul rotației de trupe din Estul Europei.
„Prezența aliaților în România rămâne fermă, fie că vorbim de Statele Unite, cu cca. 1.000 de militari, fie de ceilalți parteneri NATO: Franța, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Polonia sau Macedonia de Nord. Exercițiile militare continuă, iar România rămâne o țară sigură”, a declarat Moșteanu.
Ministrul reafirmă că forța principală de apărare a țării este și va fi Armata Română.
„Când discutăm despre militari străini, trebuie să avem în vedere și mii de soldați români care ne apără zilnic. Echipamentele moderne continuă să sosească, iar contractele de înzestrare, care trebuiau încheiate de mult, sunt în derulare”, a adăugat Moșteanu.
Declarațiile ministrului sunt legate de anunțul privind ajustarea prezenței militare americane la baza Mihail Kogălniceanu.
România și aliații au fost informați oficial despre decizia SUA de a reduce contingentul militar în Europa, anunțul fiind făcut miercuri dimineață de Ministerul Apărării Naționale, care a precizat că aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în România.
ACTUALIZARE 10:20: Primele reacții publice
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a etichetat decizia SUA de a retrage anumite unități americane din România ca fiind „un semnal de alertă”.
ȘTIREA INIȚIALĂ:Ministerul Apărării Naționale a confirmat oficial că a fost informat despre reducerea trupelor americane din NATO, ca parte a strategiei globale de reevaluare a prezenței militare a SUA.
Printre brigăzile ce vor înceta rotațiile în Europa se află și forțe destinate României, localizate la Mihail Kogălniceanu.
Decizia era previzibilă, România menținând un dialog activ cu partenerul american, transmite MApN.
Conform ministerului, reducerea prezenței militare reprezintă o consecință a noilor obiective ale administrației. Decizia a fost comunicată și în cadrul NATO încă din februarie, după întâlnirea de la Bruxelles.
„Este vorba despre oprirea rotației unei brigăzi în Europa, formată din cca. 1.000 de militari. În continuare, circa o mie de soldați americani vor opera în România, contribuind la descurajare și garantând angajamentul Statelor Unite în regiune”, precizează MApN.
Informații preliminare din surse
Informația privind retragerea unor trupe americane din România a fost inițial publicată de Kyiv Independent, care a citat surse din cadrul armatei americane și europene. Ulterior, MApN a emis un comunicat oficial confirmând reducerea în parte a contingentului.
Administrația Trump se pregătește să retragă mii de militari din România, o decizie cu impact important asupra echilibrului de securitate în Europa de Est și asupra priorităților militare globale ale Washingtonului, conform surselor pentru Kyiv Post.
Statele Unite intenționează să reducă numărul de militari în România, anunțul oficial fiind așteptat în următoarele zile, reprezentând o schimbare semnificativă în planul de prioritizare militară.
Un batalion al armatei americane include între câteva sute și aproximativ 1.000 de militari.
Actualmente, în România sunt dislocați peste 2.000 de militari americani, majoritatea la Baza Mihail Kogălniceanu, unde se află peste 1.500 de militari.