România trebuie să implementeze începând cu ianuarie 2025 colectarea separată a deșeurilor textile, dar lipsa infrastructurii și a mecanismelor eficiente face ca provizia actuală să fie insuficientă, iar textilele să ajung în continuare în gropi de gunoi sau la incinerare. În timp ce legislația europeană impune această obligativitate, progresul în țară este lent și fragmentat, iar sistemul de responsabilitate extinsă a producătorilor (EPR) nu funcționează încă.
Stadiul actual al colectării textilelor în România
În România, colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în 2025. Totuși, implementarea este abia la început, fiind caracterizată de lipsa de infrastructură și de o acțiune dispersată. La solicitări, Primăria Sectorului 1 a precizat că în sectorul său nu există încă infrastructură pentru colectarea deșeurilor textile. În 2024, au fost colectate 5,7 tone de materiale textile, iar până în aprilie 2024, au fost colectate 2,6 tone doar de la agenți economici. Primăria Sectorului 6 lucrează cu un operator privat pentru containerele de colectare, fără a furniza date exacte privind cantitățile recoltate.
< p>Dezvoltarea infrastructurii și responsabilitatea civică rămân principalele obstacole pentru o gestionare eficientă. În prezent, majoritatea textilelor continuă să fie tratate ca deșeuri municipale, fără stimulente economice clare pentru operatorii specializați, ceea ce duce la incinerare sau depozitare necontrolată.
Transformarea legislativă și rolul operatorilor
Sistemul de responsabilitate extinsă a producătorilor, care ar presupune ca brandurile și importatorii să suporte costurile colectării și reciclarii textilelor, nu este încă aplicabil în România. Legea prevede acest sistem, însă lipsa normelor de aplicare și a fondurilor limitează funcționarea efectivă. Ca urmare, colectarea separată rămâne, în mare măsură, doar pe hârtie.
Provocări în reciclare și reutilizare
Reciclarea textilelor în România se confruntă cu dificultăți tehnice și economice. Majoritatea hainelor sunt confecționate din amestecuri de fibre, cu componente precum fermoare sau nasturi, care trebuie eliminate manual înainte de procesare. Doar aproximativ 1% din hainele uzate ajung să fie reciclate fibră la fibră, conform datelor citate.
Reutilizarea rămâne cea mai eficientă metodă de reducere a impactului asupra mediului, recomandă specialiștii. „Reutilizarea unei haine reduce impactul asupra mediului de până la 70 de ori”, subliniază Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
Situația în Europa
Fenomenul de gestionare a textilelor în România face parte dintr-un context european mai larg. În Uniunea Europeană, se estimează că un european cumpără anual 19 kilograme de textile și aruncă 16 kilograme. Sub 2,5 kilograme din aceste deșeuri sunt reciclate sau revândute second-hand, restul fiind depozitate sau incinerate.
Anual, UE generază aproximativ 6,9 milioane de tone de deșeuri textile, din care doar 15% sunt colectate separat. Majoritatea ajung în gropi de gunoi sau sunt incinerate, iar sortarea reprezintă o problemă majoră, fiind logistic laborioasă și costisitoare.
Exemple din alte țări din UE
Croația a generat 54.281 de tone de deșeuri textile în 2023, ceea ce înseamnă 14 kg per capita, și a colectat separat 23,7%. Din aceste textile, 76,4% au fost reutilizate, reciclate sau valorificate energetic, însă 90% din fibrele reciclate sunt procesate de un singur reciclator. În Croația funcționează o cooperativă socială, Humana Nova, care colectează, revinde și revalorifică hainele donate.
Spania are o legislație avansată, în cadrul strategiei España Circular 2030, și a finalizat implementarea EPR pentru îmbrăcăminte și încălțăminte la sfârșitul lui 2025. Piața second-hand în Spania a crescut semnificativ, cu peste 19.000 de tone de textile recuperate de Cooperativa Humana în 2024, 63% fiind reutilizate și 28% reciclate. Mall-urile și brandurile de fast-fashion au adoptat servicii de revânzare și colectare a textilelor.
Bulgaria, deși lider în sortarea hainelor pentru piața second-hand, colectează separat doar 8% din cele circa 100.000 de tone de deșeuri textile generate anual. Lipsa legislației și subvențiilor a blocat dezvoltarea unui sistem eficient, iar importurile de haine ieftine din China complică procesul de reciclare.
Inițiative locale și perspective
Există, totuși, exemple de succes din inițiative individuale, precum brandul Dori Lys, condus de Dorina Lisnic, care folosește doar haine reciclate și donate. Începând din 2023, aceasta lucrează cu materiale vechi, inclusiv textile tradiționale românești, precum ștergare, ii vechi sau dantelă, și creează piese precum corsete cu motive tradiționale.
Dorina Lisnic afirmă că preferă materialele naturale, lucrate manual, și că dorește ca în viitor Dori Lys să devină un proiect educațional, pentru a promova reducerea risipei și reutilizarea în moda sustenabilă.
Ce ar trebui schimbat pentru a avansa
Zoltán Gündisch atrage atenția că funcționarea efectivă a sistemului de colectare separată depinde de delegarea responsabilităților către operatori specializați, finanțarea infrastructurii și transparența datelor despre destinul textilelor. Este necesară o monitorizare clară a procesului, de la colectare la reciclare, pentru a evita ca deșeurile textile să fie eliminate fără valorificare.
Proiectul transfrontalier PULSE, finanțat de Uniunea Europeană, urmărește promovarea colaborărilor jurnalistice pentru informarea și creșterea conștientizării în privința managementului deșeurilor textile.