Un stil de viață corporatist, marcate de stres excesiv și o cultură a muncii toxice, poate duce la burnout și sindrom de depresie, a relatat o tânără într-un articol publicat de Snoop.ro. Recent, Senatul a respins proiectul de lege care viza recunoașterea și protejarea angajaților împotriva epuizării profesionale.
Experiența personală a Adela
Adela, în vârstă de 31 de ani, avea o carieră de succes în marketing și îndeplinea KPI-uri strict, dar corpul și mintea ei au început să se deterioreze. La început, se resimțea o oboseală frecventă și dificultăți de concentrare, culminând cu un episod de epuizare totală.
După un antrenament de burnout, ea a dezvoltat simptome fizice precum greață, senzație de rău, și atacuri de panică. Era incapabilă să iasă din casă fără însoțire, din cauza fricii de o autoritate agresivă, descriind o teamă profundă de un manager abuziv.
Definiția și impactul burnout-ului
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, burnout-ul reprezintă un sindrom cauzat de stresul cronic nesoluționat la locul de muncă. Acesta nu este clasificat ca o boală, dar poate genera depresie, boli cardiovasculare, tulburări gastrointestinale și riscul de suicid.
Studiile arată că, în țările dezvoltate, costurile anuale ale stresului profesional și ale burnout-ului depășesc 300 de miliarde de dolari. În România, doar 33% dintre angajați se consideră fericiți la serviciu, în timp ce 66% remarcă colegi afectați de burnout.
Inițiative legislative și lipsa reglementării
Pe data de 24 martie 2026, Senatul a respins proiectul de lege inițiat de ministrul economiei, Irineu Darău (USR), care prevedea recunoașterea epuizării profesionale și introducerea măsurilor pentru protecția angajaților, precum zile libere și reguli de siguranță la muncă.
Proiectul viza, de asemenea, implementarea unor măsuri preventive și de conștientizare asupra sindromului burnout. Doar USR și senatorul Victoria Stoiciu (PSD) au votat în favoarea proiectului, în timp ce reprezentanții PNL, PSD, UDMR și câțiva senatori din alte formațiuni s-au abținut sau au votat împotrivă.
Legislația nu a fost încă adoptată și urmează să fie supusă votului în Camera Deputaților.
Cazul Adela și lupta pentru recuperare
După ani de muncă în condiții toxice, Adela a intrat în depresie majoră în 2020, cu simptome fizice și psihice severe. A slăbit peste 10 kilograme în două săptămâni, alimentându-se cu o banană și apă pe zi, și a avut dificultăți majore în a se menține în viață.
Recunoașterea că munca era sursa suferinței a adus-o la un centru de recuperare, Sanatoriul de Nevroze din Predeal. Aici, participarea la terapii și activități în natură i-au oferit claritatea de care avea nevoie pentru a înțelege că trebuie să-și schimbe radical stilul de viață.
După refacerea, și-a dat seama că nu mai poate continua în ritmul anterior și trebuie să părăsească mediul corporatist pentru a-și recăpăta sănătatea mentală.
Contextul actual și perspective
Procurarea legislației pentru recunoașterea oficială a burnout-ului și implementarea măsurilor de protecție stagnează, iar proiectul respins de Senat rămâne un punct de discuție pentru viitor.
La nivel global, costurile și impactul social ale stresului profesional sunt recunoscute, dar în România, legislația specifică lipsește încă. În prezent, sănătatea mentală a angajaților rămâne vulnerabilă, în lipsa unor reglementări clare și a unui domeniu bine definit în legislație.
Angajații români, precum Adela, continuă să fie expuși riscurilor de epuizare și probleme de sănătate mentală din cauza mediului de lucru.