România mai primește calificativul BBB- din partea Standard & Poor’s, cu o perspectivă negativă, indicând riscul de retrogradare în cazul deteriorării indicatorilor fiscali. Anunțul survine în contextul unor măsuri de consolidare fiscală și a unui deficit bugetar redus, dar cu provocări persistente în gestionarea finanțelor publice.
Evaluarea de credit a României
S&P menține ratingul suveran pentru România la BBB-, în ciuda unor eforturi de stabilizare fiscală. Perspectiva rămâne negativă, semnalând posibilitatea de o retrogradare dacă situația fiscală se deteriorază. Agenția a confirmat ratingul și pe parcursul analiștilor de la Moody’s, iar decizia finală urmează să se anunțe vineri, 3 aprilie.
Perspectiva economică și deficitul bugetar
Estimările indică reducerea deficitului bugetar la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027, comparativ cu 7,7% în 2025. Economia va înregistra o creștere de 0,25% în 2023 și 2,5% pe an între 2027 și 2029. Creșterea medie va fi susținută parțial de fondurile UE, care în 2026 vor atinge aproximativ 3% din PIB.
Măsuri fiscale și consolidare bugetară
Guvernul de coaliție aduce măsuri pentru reducerea deficitelor, adoptând creșteri de TVA, accize și ajustări de impozit pe profit. Bugetul pentru anul 2026 prevede un echilibru între consolidarea fiscală și investițiile publice, incluzând majorări în domeniul apărării și infrastructurii, finanțate în mare parte din fonduri europene.
Provocări și riscuri politice
Evaluările indică riscuri legate de posibilitatea apariției unor obstacole juridice sau politice, mai ales dacă majoritatea politică se fragilează, de exemplu prin retragerea PSD de la guvernare. În cazul unei destabilizări, categoria junk devine tot mai probabilă, afectând accesul la finanțări și majorând costurile de împrumut ale statului.
Impactul asupra finanțelor publice
Datoria publică netă este prognozată să depășească 60% din PIB până în 2029, comparativ cu 52% în 2025. Datoria externă va ajunge la peste 227 miliarde euro în 2025, iar costurile cu dobânzile se vor apropia de 3,4% din PIB până în 2028.
Poziția externă și deficitele
Deficitul de cont curent a înregistrat o reducere modestă, la 8% din PIB în 2025. Datoria externă s-a majorat cu 23,8 miliarde euro, însă rezervele internaționale au rămas la 77 miliarde euro, asigurând un tampon semnificativ împotriva șocurilor externe. În perioada următoare, deficitul de cont curent va continua să scadă, dar va rămâne în medie la 5,75% din PIB între 2027 și 2029.
Impactul inflației
Inflația revine la niveluri înalte, atingând 8,3% în februarie 2026. Estimările arată că va ajunge la un vârf de circa 10% în al doilea trimestru, fiind influențată de creșterea prețurilor la petrol și gaze. În medie, se estimează o inflație de 7,25% pentru 2026, cu riscuri de creștere suplimentară.
Sectorul bancar
Băncile din România sunt în principal deținute de investitori străini și au depozite interne ca principală sursă de finanțare. Rata creditelor neperformante rămâne în zona riscului scăzut, însă creșterea marginală din ultimul an și expunerea la credite în valută reprezintă potențiale vulnerabilități pentru stabilitatea financiară.
Perspectiva pe termen lung
Datoria externă a României va continua să crească, estimându-se că această se va apropia de 50% din încasările din contul curent până în 2028. În același timp, fluxurile de fonduri nerambursabile și investițiile directe din UE vor acoperi o parte semnificativă a deficitului de cont curent, contribuind la menținerea rezervelor valutare peste limitele de siguranță.
Până acum, evoluțiile fiscale și externe indică o potențială stabilitate pe termen scurt, însă deteriorarea indicatorilor sau schimbări politice majore ar putea afecta ratingul de investiții.