România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Bruxelles. În cadrul Consiliului, România este reprezentată de Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, conform unui comunicat oficial al Ministerului Finanțelor.
„Aprobarea planului revizuit survine după o perioadă intensă de negocieri, dialog tehnic și colaborare instituțională cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost inițiată cu peste un an în urmă, fiind la a treia guvernare implicată în discuții referitoare la implementarea planului și redistribuirea fondurilor. Responsabilitatea și gravitatea dialogului purtat cu Comisia în ultimele patru luni au permis menținerea nivelului maxim al granturilor alocate României.
Am reușit să simplificăm structura planului, reducând presiunea asupra bugetului de stat, diminuând componentele de împrumut și promovând o implementare mai eficientă a reformelor menite să sporească competitivitatea economică a României. Până în prezent, România a încasat 10,7 miliarde de euro din PNRR și urmează să primească în următoarele 12 luni o sumă similară. Creșterea economică depinde de atragerea tuturor fondurilor europene disponibile, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a afirmat ministrul Alexandru Nazare.
Valoarea totală a planului revizuit este de 21,41 miliarde de euro, din care o componentă majoră formată din granturi nerambursabile de 13,57 miliarde de euro și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise). Numărul de obiective și ținte a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua nivelul de ambiție al reformelor propuse.
Șase țări europene au avut planurile PNRR revizuite, iar autoritățile europene au aprobat planul pentru toate acestea.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a prezentat în cadrul reuniunii ECOFIN de la Bruxelles situația deficitului bugetar al României, în urma celor două măsuri fiscale luate. România a demonstrat că poate respecta noua țintă de deficit, de 8,4% din PIB, și a asigurat Comisiei Europene că economia națională urmează o traiectorie de corectare.
„După patru ani de negocieri complexe, suntem aproape de a ajunge la un compromis, dar încă nu am ratificat un acord care să armonizeze obiectivele climatice cu competitivitatea economică, coeziunea regională și flexibilitatea fiscală. În acest timp, am exprimat preocupări legitime cu privire la indexarea automată, impozitarea sectorului aviatic și maritim, fiind luate în considerare și aceste aspecte. Înțelegem pozițiile Italiei și Poloniei referitoare la gazele naturale și GNL. România va deveni un producător important de gaze naturale în 2027, odată cu proiectul Neptune Deep din Marea Neagră, și această realitate trebuie reflectată. Situația energetică a țării s-a schimbat de la criza din 2021, când prețurile au crescut brusc. În această vară, prețurile la energie electrică au crescut cu 60% după eliminarea plafonului de preț stabilit anterior, afectând inflația și fiind o problemă sensibilă pentru România. De asemenea, se analizează prelungirea perioadei de tranziție pentru exploatarea cărbunelui până în 2040, față de termenul inițial 2032”, a menționat Alexandru Nazare.
Cel mai important punct de pe agenda ECOFIN a fost aprobarea pentru versiunea actualizată a PNRR, ceea ce reprezintă un pas esențial pentru dezvoltarea economică și infrastructura investițiilor pe termen lung a României.
PNRR-ul României are o valoare totală de peste 29 de miliarde de euro și include surse de finanțare pentru digitalizare, tranziția energetică și dezvoltarea infrastructurii critice.
Recomandare privind perspectivele financiare ale României
Datoria externă a României a atins niveluri critice în 2025, în creștere cu 18 miliarde de euro față de începutul anului. Valoarea totală a datoriei externe se apropie de 221 miliarde de euro, reprezentând aproape 60% din PIB.
Producătorul german Rheinmetall intenționează să comercializeze 350 de blindate către România.