În 2024, România a înregistrat un număr record minim de nașteri, sub 150.000, de la 1930 încoace.
În numeroase localități rurale din România, nașterile sunt extrem de rare. În Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) și Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani s-au născut doar trei copii. În Bătrâna, anul cu cel mai mare număr de nașteri a fost 1991, cu patru nașteri. De atunci, liniștea a înlocuit entuziasmul.
Această tendință nu este izolată. Zeci de localități din țară au înregistrat, între 2020 și 2024, cel mult 20 de nașteri. La nivel urban, municipii precum Orșova, Beiuș și Motru se numără printre cele mai afectate de scăderea natalității, iar printre orașe, Urlați, Lipova și Videle conduc clasamentul celor cu cele mai mici rate ale natalității.
Număr minim de nașteri
Datele Institutului Național de Statistică confirmă declinul drastic. În 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri, cel mai mic număr de la 1930 încoace. Pentru comparație, în 1967 numărul nașterilor era de 330.000.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire a populației. Celelalte generații au un număr de copii semnificativ mai mic”, atrage atenția demograful Vasile Ghețău.
Ocoliș, un sat din Apuseni: 20% scădere demografică în 10 ani
Ocoliș este o comună din județul Alba, compusă din patru sate.
Conform recensământului din 2021, populația comunei Ocoliș a scăzut la 479 de locuitori, față de 616 locuitori în 2011.
Ceru – Băcăinți (Alba): 10 sate, doar 3 nașteri în 5 ani
Localitatea este alcătuită din 10 sate și are 227 locuitori, potrivit recensământului recent.
Istoria sa este bogată, dar viitorul pare nesigur.
Râmeț, Alba. 7 nașteri în 5 ani
Râmeț, o comună din județul Alba formată din 14 sate, are 426 de locuitori, în scădere față de 2011.
Bunila, Hunedoara. 5 nașteri în 5 ani
Comuna are aproximativ 500 de locuitori. Datele din 2023 arată o situație demografică preocupantă.
În 2023, nașterile au fost sub 150.000, o cifră alarmantă din 1930 încoace, conform datelor INSA.
În 2022, numărul nașterilor a fost ușor mai mare (puțin peste 170.000) decât în 2021 (aproximativ 200.000).
Experții evidențiază că generația din 1961 a fost ultima care a atins nivelul de înlocuire a populației.
Scenariul demografic se schimbă nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt spectaculoase.
Un declin demografic fără precedent
Această situație are consecințe grave pentru diverse sectoare, cum ar fi educația, producția de materiale școlare sau jucării.
Peste 70% dintre cupluri declară că, momentan, nu doresc copii. Factorii financiari și nesiguranța locurilor de muncă sunt decisive în aceste decizii.
Scăderea natalității în multe țări dezvoltate
- Întârzierea nașterilor: femeile amână nașterea pentru studii și carieră.
- Lipsa locuințelor accesibile și a soluțiilor pentru îngrijirea copiilor influențează deciziile.
- Instabilitatea economică determină cuplurile să amâne/să renunțe la ideea unui copil.
- Accesul facil la contracepție joacă un rol important.
- Îmbătrânirea populației: natalitatea sub nivelul de înlocuire a populației.
Decretul nr. 770
Istoria influențează dramatic demografia României. Decretul nr. 770 din 1966 a impus restricții privind avortul. Această legislație a avut consecințe profunde asupra populației, inclusiv mortalitate maternă ridicată și abandon de copii.
După 1989, legea avortului s-a modificat, dar consecințele Decretului nr. 770 rămân o traumă colectivă.
Paradoxul demografic
Factorii economici, precum alocațiile pentru copii sau rata șomajului, nu sunt principalii determinanți ai ratelor de natalitate. Singurul factor semnificativ este costul creșterii copiilor.
PIB-ul regional pare să aibă o corelație negativă cu rata natalității. Urbanizarea și creșterea nivelului de trai pot fi factori care încurajează amânarea sau limitarea nașterilor.