Decizia Washingtonului de a include Lukoil și Rosneft pe lista sancțiunilor a determinat statele din Uniunea Europeană în care operează cele mai mari două companii petroliere din Rusia să se confrunte cu dificultăți, într-o spirală descendentă, în timp ce se străduiesc să evite întreruperile în aprovizionarea cu carburanți înainte de intrarea în vigoare a restricțiunilor, programată pentru 21 noiembrie, conform publicației Politico.eu.
Vineri, aleșii bulgari au aprobat un proiect legislativ care ar permite Executivului să desemneze un manager pentru rafinăria majoră Burgas, deținută de Lukoil, conferindu-i autoritate extinsă pentru a prelua gestionarea operațiunilor, a aproba vânzarea și a naționaliza instalația, dacă va fi necesar. Aceasta reprezintă singura rafinărie din Bulgaria. Între timp, Sofia analizează posibilitatea obținerii unei excepții de la sancțiuni.
România, unde funcționează rafinăria Petrotel a Lukoil, încă nu a luat o decizie oficială. Totuși, Bucureștiul contemplează solicitarea unei prelungiri a termenului de implementare a sancțiunilor, în timp ce își pregătește răspunsul, a declarat un oficial guvernamental de înalt rang, sub acoperirea anonimatului. Naționalizarea este considerată o „opțiune de ultimă instanță”, a adăugat acesta.
Ministrul român al Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a afirmat pentru Politico.eu că țara este „pregătită” pentru orice eventualitate. Planul guvernamental urmărește să mențină „activitatea economică a României, precum și stoparea finanțării Federației Ruse”, a precizat el.
Trezoreria SUA, trebuie să aprobe orice vânzare a activelor Rosneft și Lukoil, precum și Comisia Europeană au refuzat să ofere comentarii.
Eforturile de identificare a unui nou cumpărător pentru rafinării au fost puse sub semnul întrebării după ce casa de tranzacționare Gunvor, cu sediul în Elveția, și-a retras joi oferta de achiziție a activelor internaționale ale Lukoil, răspunzând unor critici dure adresate ofertei de vânzare din partea Trezoreriei SUA.
Măsurile recente influențează și alte țări din UE. Germania a primit o derogare de șase luni pentru rafinăria Schwedt, deținută de Rosneft, aflată sub control guvernamental din 2022. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a vizitat vineri Washingtonul în căutarea unei excepții de la importurile de petrol rusesc prin conducte pentru Ungaria și vecinii săi slovaci. Orban a obținut această derogare pentru Ungaria.
Sancțiunile sunt implementate într-un context în care președintele Donald Trump devine tot mai nemulțumit de eforturile de a obține un armistițiu în Ucraina. De asemenea, Uniunea Europeană și-a intensificat campania de reducere a dependenței energetice față de Moscova în ultimele luni.
Provocări de tranziție
Din punct de vedere tehnic, obținerea excepțiilor sau numirea unui manager susținut de stat pentru rafinării nu ar trebui să reprezinte o problemă.
Însă, cel mai dificil scenariu, în care uzinele încetează operațiunile, s-ar desfășura diferit pentru cele două țări.
Pentru Bulgaria, unde rafinăria deținută de Rusia furnizează până la 80% din necesarul de combustibil, acest fapt ar lăsa Sofia fără aprovizionare „până la sfârșitul anului”, a explicat Martin Vladimirov, analist senior la think tank-ul Centrul pentru Studiul Democrației.
Între timp, instalația din România produce aproximativ „20%” din combustibilul național, a declarat Ana Otilia Nuțu, analist energetic la think tank-ul Expert Forum. Așadar, închiderea ar putea genera „câteva luni” de creșteri modeste ale prețurilor, iar țara trebuie să găsească urgent alternative de import.
Totodată, această situație ar putea afecta exporturile către Republica Moldova. „Dacă Moldova suferă restricții severe, aceasta va crea o oportunitate majoră de PR pentru Rusia”, a precizat Nuțu.
Guvernul moldovean a emis vineri o propunere pentru achiziția activelor Lukoil din teritoriul său, inclusiv un depozit de combustibil pentru avioane, și a solicitat Washingtonului o amânare a sancțiunilor.
Expertul Mihail Krutikhin, cofondator al RusEnergy, susține că instalațiile ar trebui să continue operațiunile în siguranță, atât timp cât viitorul proprietar menține personalul existent și angajează specialiști suplimentari.
Provocări în vânzare
Cu toate acestea, problemele majore apar mai târziu.
Găsirea unui cumpărător va fi dificilă. Ambele rafinării sunt „bine gestionate”, conform unui fost șef de companie de profil. Însă, riscurile legale, prețurile mari ale marfii, primele de asigurare și necesitatea modernizărilor continue vor complica procesul de vânzare.
Valoarea estimată a rafinăriei bulgare, care a avut rezultate financiare pozitive, este de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, în timp ce Petrotel, din România, este mai puțin atractivă, având o cifră de afaceri sub 40 de milioane de euro în 2023 și fiind încărcată cu datorii și necesită investiții semnificative, a menționat Nuțu.
Lukoil nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea Politico.
Pentru viitor, arbitrajul reprezintă o altă provocare, mai ales în cazul unei preluări guvernamentale.
Deputatul bulgar Ivaylo Mirchev a criticat proiectul de lege pentru confiscarea rapida a rafinăriilor, argumentând că această abordare riscă să genereze litigii și plăți către Rusia. „Pare că intenția este de a da puteri extraordinare, ceea ce va conduce, în cele din urmă, la acțiuni în justiție împotriva Bulgariei”, a spus el.
Ministerul bulgar al Energiei nu a comentat pe marginea acestei opinii.
A nominat cle că decizia de a vinde rafinăriile trebuie să fie coordonată la nivel european pentru a evita ocolirea sancțiunilor americane. Žygimantas Vaičiūnas, ministrul Energiei din Lituania, a subliniat importanța evaluării atente a potențialilor cumpărători, având în vedere prezența ascunsă a Rusiei în tranzacție. „Comisia Europeană are drepturi de monitorizare și ar trebui să analizeze toate opțiunile înaintea încheierii unei vânzări”, a afirmat el.