Comisia Europeană a apreciat progresele semnificative ale autorităților române în corectarea și clarificarea punctelor-cheie ale Cererii de plată nr. 3, considerate parțial îndeplinite, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Executivul european a anunțat, marți, 25 martie 2025, că România va primi o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde de euro, recunoscând eforturile Guvernului și marcand un pas important spre deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3, care are o valoare totală de 2,02 miliarde de euro, au declarat oficialii MIPE.
România are o lună la dispoziție pentru un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și șase luni pentru implementarea măsurilor necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată și îndeplinirea integrală a punctelor-cheie.
„Este esențial să se menționeze că această etapă procedurală nu implică pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are drept scop finalizarea procesului de aprobare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE.
Potrivit instituției, România a înregistrat progrese în validarea cererii de plată nr. 3.
După evaluarea îndeplinirii țintelor și punctelor-cheie din cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat, la 15 octombrie 2024, că 68 de ținte și puncte-cheie au fost evaluate pozitiv și alte 6 puncte-cheie au primit o evaluare parțială. Ulterior, la 8 noiembrie 2024, Comisia a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.
Acest proces a fost suspendat din cauza modificării cadrului legislativ privind pensiile speciale (punct-cheie 215), incluzând:
- Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
- Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care impozitarea progresivă a fost declarată neconstituțională pentru anumite categorii de pensii speciale.
Potrivit MIPE, după Decizia Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că punctul-cheie 215 nu mai este considerat satisfăcător din cauza inegalităților în stabilirea anumitor pensii speciale față de sistemul național de pensii. Suma suspendată este de 230 milioane euro.
Alte aspecte care necesită o atenție sporită sunt îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și numirea conducerii Agenției Naționale de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP) (valoare suspendată – aproximativ 400 milioane euro).
În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare pentru remedierea deficiențelor identificate de Comisia Europeană în procesul de analiză a cererii de plată nr. 3, inclusiv:
- În ceea ce privește guvernanța corporativă a companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reînceperea procesului de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru înlocuirea membrilor din consiliile de administrație, mai ales în sectoarele transport și energie;
- Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, prin OUG nr. 156/2024;
- Referitor la punctul-cheie 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în colaborare cu Banca Mondială, a identificat un mecanism alternativ pentru a înlocui supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiilor, asigurând un impact bugetar similar și respectând criteriile PNRR privind contributivitatea și echitatea. Aceste măsuri referitoare la punctul-cheie 215 au contribuit la evitarea unei suspendări maxime.
România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne angajat în implementarea acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în colaborare cu alte ministere și instituții, pentru asigurarea absorbției complete și la timp a fondurilor europene.
România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, dintre care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderare.
„România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului european.