
Persoanele din România care efectuează cumpărături online și achiziționează bunuri din afara Uniunii Europene (UE) cu o valoare mai mică de 150 de euro vor fi obligate să plătească o taxă de 25 lei pe colet (echivalentul a 5 euro) începând cu 1 ianuarie 2026. Anterior, coletele cu o valoare sub acest plafon erau scutite de taxe. În discuție la nivel european se află aplicarea unei taxe de manipulare pentru astfel de colete, dar încă nu s-a ajuns la un consens în acest sens. Totuși, România și Italia au decis să o implementeze în acest an, cu mențiunea că în Italia cuantumul este de doar 2 euro pe colet. În plus, din jumătatea anului 2026, va fi adăugată și o taxă vamală de 3 euro pentru fiecare articol importat din afara UE, pentru bunurile cumpărate online. Pachetul de măsuri a fost aprobat de statele membre ale UE. În aceste condiții, costurile pentru cumpărăturile online din țări non-UE vor deveni prohibitive, cel puțin în România.
Comerțul electronic a devenit parte integrantă a modului în care consumatorii europeni achiziționează bunuri (peste 70% dintre aceștia cumpără regulat produse online, conform studiilor UE), iar numărul de expediții cu valori mici (sub 150 de euro) din afara UE către clienții europeni a crescut exponențial în ultimii ani. În 2022, au fost importate în UE aproximativ 1,2 miliarde de colete cu valoare redusă, iar în următorii ani numărul lor s-a dublat anual (2,4 miliarde în 2023 și 4,6 miliarde în 2024). Aceasta înseamnă că în 2024, circa 12,5 milioane de colete cu valoare mai mică de 150 de euro intrau zilnic în UE.
Două măsuri propuse de UE
Costurile și eforturile administrației vamale pentru gestionarea acestor importuri, care încă implică anumite formalități, au crescut considerabil. În același timp, operatorii de comerț electronic din Europa au început să afirme că competitivitatea lor este afectată și au solicitat instituțiilor europene să ia măsuri pentru protejarea intereselor lor față de concurența externă.
În cadrul acestei situații, statele membre ale UE analizează două direcții de acțiune: introducerea unei taxe de manipulare pentru compensarea costurilor crescute ale autorităților vamale pentru supravegherea și gestionarea fluxului de colete, și aplicarea unei taxe vamale de 3 euro pe produs pentru coletele de comerț electronic cu valoare sub 150 de euro, pentru a elimina sau reduce avantajul competitiv al platformelor de vânzare din afara UE către piața internă.
Până în prezent, statele membre au ajuns la un acord doar pentru introducerea taxei vamale de 3 euro pe articol, începând din iulie 2026, însă decizia privind taxa de manipulare nu a fost încă unanim acceptată. Cu toate acestea, România și Italia au acționat rapid și au introdus deja taxa de manipulare, începând cu 1 ianuarie 2026, valoarea fiind de 5 euro pe colet, respectiv 2 euro pe colet.
Cum funcționează taxa de manipulare în România?
Așadar, pentru fiecare colet cu o valoare declarată sub 150 de euro, provenit din afara UE și care intră în teritoriul României, se va percepe o taxă de manipulare de 25 lei (echivalentul a 5 euro). Taxa se aplică bunurilor achiziționate online de către persoane fizice (B2C), indiferent de țara de proveniență pentru libera circulație, eliminând situațiile în care bunurile sunt importate fără taxe printr-un alt stat membru (de exemplu Bulgaria) și apoi transferate în România. Coletelor care nu sunt livrate direct destinatarilor finali din România nu li se aplică această taxă.
Obligația de a plăti taxa de manipulare aparține furnizorului de bunuri, expeditorului coletului sau entității care, prin intermediul unei platforme digitale, facilitează vânzările la distanță.
În cazul retururilor de colete de către destinatarii din România, conform GEO 34/2014 (reglementări ale drepturilor consumatorilor), taxa de manipulare nu se rambursează.
Obligația de a colecta, declara și transfera taxa de manipulare către Agenția Națională de Administrare Fiscală (până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată livrarea) revine prestatorilor de servicii poștale (curierilor), conform GEO 13/2013 privind serviciile poștale, care livrează coletul către destinatar. Înregistrările despre coletele livrate și taxate trebuie păstrate timp de cinci ani.
Sancțiuni și penalități
Nerespectarea obligației de a declara în termen legal numărul de colete provenite din afara UE poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 și 3.500 lei (400-700 euro).
De asemenea, nerespectarea obligativității de a păstra evidența detaliată a expedițiilor taxate pentru o perioadă de cinci ani se sancționează cu amenzi între 6.000 și 10.000 lei (1.200-2.000 euro).
Nerespectarea obligației de a declara taxele colectate sau de a le transfera către bugetul de stat în termen de 30 de zile de la colectare se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani sau cu amendă.
În condițiile actuale, reacția rapidă a operatorilor de marketplace este esențială pentru evaluarea impactului taxei de manipulare și pentru implementarea, gestionarea și identificarea de soluții pentru consecințele acesteia, mai ales după intrarea în vigoare a taxei vamale de 3 euro pe articol, de la jumătatea anului. Aplicarea simultană a celor două taxe va crește considerabil costurile pentru comercianții non-UE care vând online în Uniunea Europeană, influențând bugetul consumatorilor europeni. În România, presiunea va fi și mai accentuată, dat fiind nivelul ridicat al taxei de manipulare (5 euro pe colet), la care se va adăuga taxa vamală de 3 euro pe articol, de la mijlocul acestui an.
Opinia autoarei: Ana-Maria Sabiescu, Director, Taxe Indirecte, Deloitte România














