Rachetă balistică intercontinentală expusă la o paradă din Piața Roșie, Moscova, Foto: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images
Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișustin, a emis un decret prin care determină Ministerul rus al Apărării să retragă mai multe acorduri militare cu 11 state occidentale – printre care Germania, Marea Britanie, Polonia și România – o acțiune care marchează o schimbare majoră în relațiile Rusiei cu țările NATO în domeniul apărării.
Decizia a fost făcută public vineri pe portalul oficial al guvernului rus dedicat actelor normative, conform relatărilor din publicația bulgară Novinite.com din ziua următoare.
Decretul stipulează încetarea mai multor înțelegeri bilaterale în domeniul apărării, inclusiv pactul dintre Ministerul Apărării din Rusia și cel din Germania, semnat inițial la Moscova la data de 13 aprilie 1993, precum și un acord similar cu Ministerul Apărării Naționale din Polonia, datat 7 iulie 1993.
De asemenea, sunt afectate și acordurile de cooperare cu Norvegia, semnate la 15 decembrie 1995.
Un alt acord de colaborare denunțat de Rusia este cel cu Bulgaria, amintește Novinite, menționând că la 4 august 1992, Moscova și Sofia semnau un Tratat de relații prietenești și colaborare, stabilind bazele relațiilor bilaterale de după perioada Războiului Rece.
Printre alte înțelegeri anulate se numără cele cu România (datată 28 martie 1994), Danemarca (8 septembrie 1994), Marea Britanie (18 martie 1997), Olanda (18 iunie 1997), Croația (18 decembrie 1998), Belgia (19 decembrie 2001) și Cehia (16 aprilie 2002), analizate ca o reducere esențială a colaborării oficiale în domeniul apărării dintre Rusia și statele aliate din Occident, conform agenției TASS.
Deciziile de retragere reflectă o distanțare tot mai accentuată a Rusiei față de Occident în ceea ce privește securitatea și cooperarea tehnică.
„Nu mai sunt considerate relevante din punct de vedere militar”
Cu două săptămâni în urmă, Rusia a anunțat rezilierea înțelegerilor de colaborare militară cu alte trei state occidentale – Portugalia, Franța și Canada – care erau în vigoare de zeci de ani.
Aceste înțelegeri, semnate între 1989 și 2000, nu mai sunt considerate strategice, au explicat atunci autoritățile ruse.
Inițial, aceste acorduri au fost semnate într-o perioadă de normalizare a relațiilor dintre Rusia și Occident, după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, spunând Euronews și Rador Radio România.
Acordul cu Canada a fost stabilit la câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului din 1989 – eveniment care a marcat definitiv sfârșitul Războiului Rece – când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să îmbunătățească relațiile cu statele occidentale.
Acordul cu Franța, semnat în 1994, a fost parte a eforturilor președintelui rus Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile de securitate europene. Inițial, Elțîn spera că Rusia va putea aderă la NATO sau va dezvolta un parteneriat special cu această alianță, semnând tratate prin care cele două părți se angajau să asculte în situații de criză și să construiască relații de pământ și pace în Europa.
Acordul din Portugalia, din anul 2000, a reprezentat o perioadă productivă pentru relațiile ruso-portugheze, atunci când vizitele de înalt nivel erau frecvente, în ciuda apartenenței Portugaliei la NATO.
De atunci, Kremlinul și Vladimir Putin au adoptat o atitudine mai ostilă față de NATO și Occident, susținând că acestea se apropie intenționat de Rusia și acuzându-le, fără dovezi, de provocarea războiului total declanșat de Moscova în Ucraina.
O măsură similară a fost luată de Moscova în iulie, când premierul Mișustin a anulat un acord de cooperare militar-tehnică din 1996 cu Germania. Ministerul rus de Externe a acuzat Berlinul că urmărește o politică ostilă și are aspirații militare tot mai agresive.