Aproximativ 30 de lideri, inclusiv președintele interimar al României, Ilie Bolojan, se întâlnesc joi la Paris pentru a discuta cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre consolidarea sprijinului militar, negocierile pentru încetarea ostilităților în Ucraina și rolul aliaților într-un eventual acord de pace.
Reuniunea, programată joi dimineața la Paris, este al treilea summit organizat de președintele francez Emmanuel Macron, pe fondul îngrijorărilor privind o potențială schimbare de atitudine a Statelor Unite față de Ucraina și Europa.
Agenda este vastă. „În primul rând vom aborda sprijinul acordat Ucrainei. Este urgent să continuăm susținerea, întrucât rezistența acesteia este crucială”, a declarat Macron jurnaliștilor miercuri seara, la o conferință de presă cu Zelenski.
Macron s-a angajat să acorde Ucrainei sprijin militar suplimentar de 2 miliarde de euro. Zelenski a declarat că alți parteneri ar putea anunța joi noi pachete de asistență financiară.
Scopul summitului este de a evidenția rolul Europei în negocierile de pace. Deși Statele Unite nu participă direct, oficialii francezi susțin că rezultatele summitului vor fi comunicate autorităților americane.
Discuțiile se vor concentra pe consolidarea apărării Ucrainei pentru a descuraja atacurile viitoare și pe modul de monitorizare a unui eventual armistițiu limitat, ce vizează infrastructura maritimă și energetică. Aceste discuții fac urmare a negocierilor conduse de SUA în Arabia Saudită în această săptămână.
Rolul unei forțe de stabilizare
Eforturile europene, conduse de Macron și premierul britanic Keir Starmer, de a crea garanții de securitate pentru Ucraina, se îndreaptă către alternative la trimiterea de trupe, ținând cont de constrângerile politice și logistice. Există și perspectiva opoziției Rusiei și Statelor Unite față de aceste demersuri, potrivit unor oficiali pentru agenția Reuters.
Un document conceptual pentru summit, consultat de Reuters, se referă la un posibil viitor contingent de stabilizare în Ucraina, departe de linia frontului, „ca parte a unui viitor acord de pace și cu sprijinul Statelor Unite”. O astfel de forță ar avea menirea să ofere garanții de securitate și să descurajeze viitoare agresiuni din partea Rusiei.
„Scopul este de a permite Ucrainei să mențină controlul teritorial și să reziste agresiunii ruse, creând totodată elementele necesare unui acord de pace durabil”, a declarat Macron.
El a mai subliniat că „în cazul unei noi agresiuni generalizate asupra teritoriului ucrainean, aceste forțe ar fi direct implicate. Aceasta este poziția noastră standard de angajament”.
„Soldații noștri sunt pregătiți să reacționeze conform deciziilor comandamentului și să intervină în cazul unui conflict”, a declarat președintele francez, conform Associated Press.
Zelenski așteaptă clarități
Zelenski a declarat că speră la mai multă claritate cu privire la angajamentul altor țări într-o astfel de forță de stabilizare. ”Așteptăm decizii clare și ferme. Trebuie să progresem în discuțiile despre garanțiile de securitate și prezența contingentului partenerilor în Ucraina”, a declarat Zelenski.
Opinia liderilor europeni în ceea ce privește trimiterea de trupe în Ucraina este divizată, Polonia și Italia, printre alții, anunțând că nu vor trimite militari.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a reiterat că România nu va trimite trupe în Ucraina.
„România va rămâne un hub logistic pentru susținerea Ucrainei, deoarece menținerea stabilității acesteia este un avantaj și pentru România. Amenințările sunt ținute departe de granițele noastre”, a declarat Ilie Bolojan săptămâna trecută la Bruxelles.
În paralel cu evenimentele, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de încălcarea unui armistițiu privind infrastructura energetică, negociat de SUA. Uniunea Europeană a declarat că nu va ridica sancțiunile impuse Rusiei, o condiție a Moscovei pentru un armistițiu planificat în Marea Neagră.