Conducerea PSD se adună astăzi la sediul partidului pentru a aproba proiectele legislative referitoare la creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea personalului din administrația publică.
La ora 14:30, liderii PSD se reunesc pentru a valida cele două inițiative discutate intens de coaliție în ultimele luni.
În final, liderii coaliției, inclusiv reprezentanții PSD, au convenit că pensiile judecătorilor și procurorilor vor fi eliminate la nivelul a 70% din salariul net din ultimul raport, în comparație cu 80% din salariul brut în ultima lună de activitate, conform legislației actuale.
De asemenea, partidele aflate la guvernare intenționează să crească vârsta de pensionare a magistratilor la 65 de ani. Pentru ca toți magistrații să ajungă la pensionare la această vârstă, este necesar un proces de tranziție, în care vârsta de ieșire la pensie să fie crescută gradat pe o perioadă de 15 ani.
Conform unor surse din coaliție, atât proiectul privind pensiile magistraților, cât și cel referitor la reducerea personalului din administrația publică, ar trebui finalizate marți sau miercuri și transmise pentru avizare. Acestea trebuie să primească avizul Ministerului Muncii, Ministerului Justiției, al Consiliului Economic și Social și al Consiliului Legislativ. În plus, proiectul pensiilor magistraților trebuie să fie avizat și de Consiliul Superior al Magistraturii, CSM, avizul fiind esențial pentru avizarea finală. Lipsa avizului CSM a fost motivul respingerii inițial a proiectului de către Curtea Constituțională. Potrivit deciziei CCR, Guvernul trebuie să aștepte cel puțin 30 de zile de la emiterea avizului CSM, însă există posibilitatea ca avizarea să se facă mai rapid.
Dacă reforma pensiilor magistraților nu va fi adoptată până pe 28 noiembrie, România va pierde 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Reforma administrației publice
Partidele aflate la guvernare vor discuta și despre restructurarea administrației publice. Liderii partidelor au ajuns la un compromis parțial privind reducerea personalului din sectorul public, fiind de acord cu diminuarea cu 10% a posturilor ocupate atât în administrația locală, cât și în cea centrală.
Între primării și consiliile județene, consensul este de reducere până la maximum 30% din totalul posturilor, dar nu mai mult de 20% din numărul de angajați în fiecare unitate administrativ-teritorială. În ansamblu, această reducere ar echivala cu o scădere de 10% a posturilor titulare din sectorul administrației publice.
Premierul Bolojan a afirmat luni, în cadrul întâlnirii cu primarii din marile orașe, că va exista o etapă de tranziție până în 2027, perioadă în care primăriile cu personal supraaprovizionat vor putea efectua concedieri și reduceri salariale.
„Vor fi două situații: instituțiile administrative care, conform noii grile, au personal sub nivelul stabilit, și cele peste standard, unde vor exista efecte”, a explicat Bolojan.
După această etapă de tranziție, începând cu 2027, autoritățile locale și județene trebuie să reducă numărul de angajați. Astfel, până atunci, primăriile și consiliile județene supradimensionate vor trebui să reducă personal sau salariile, asigurându-se că aceste reduceri vor aduce economii echivalente cu cele obținute din diminuarea posturilor.
PSD insistă pentru egalitatea tratamentului și pentru aplicarea reducerilor și în instituțiile centrale, fără excepții.
„PSD nu susține excepții pentru armată, educație și sănătate. Am discutat cu premierul și i-am transmis că această abordare nu este acceptabilă pentru PSD, urmând să aveăm și o discuție în coaliție”, a menționat Sorin Grindeanu.
Prin referire la „făt frumos”, Grindeanu face aluzie la ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, care a afirmat în ședința coaliției că nu este de acord cu reducerea cu 10% a salariilor din armată, având în vedere situația de conflict din Ucraina.
În prezent, Grindeanu intenționează să consulte partidul pentru a stabili modul în care reducerile din sectorul central ar trebui implementate.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat de mai multe ori că impactul reformei administrației va fi de aproximativ 4,5 miliarde de lei, din care 1,7 miliarde provin de la nivel local.