Un procuror acuză conducerea DNA de obstrucționarea unui dosar.
Un document oficial al Inspecției Judiciare descrie acuzații grave la adresa conducerii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Procurorul-șef Marius Voineag este acuzat că a împiedicat o anchetă vizând conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), din cauza faptului că sora sa lucra la ASF.
La începutul anului, procurorul Neculai Cârlescu, care lucra la secția de combatere a infracțiunilor asimilate corupției din DNA, a fost mutat pe secția judiciară. Această mutare, anunțată printr-o notă de serviciu, a avut loc fără o discuție prealabilă și fără acordul său.
Procurorul susține afectarea independenței sale
Procurorul, specializat în infracțiuni economice, lucra de doi ani la DNA și gestiona 23 de dosare legate de abuz în serviciu și trafic de influență, care implicau oficiali și demnitari.
Cârlescu susține că mutarea lui a fost o încercare de a-l elimina din aceste dosare, o afirmație susținută și într-un raport al Inspecției Judiciare la solicitarea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Solicitarea sa a vizat analiza dacă acțiunile procurorului-șef Marius Voineag și ale adjunctului său Ionuț Ardeleanu au încălcat independența sa profesională.
În 2024, Cârlescu a anunțat intenția de a continua ancheta asupra conducerii ASF în cazul companiei de asigurări Euroins. Două luni mai târziu, a primit ordinul de mutare.
Ordinul a avut ca efect retragerea sa din toate dosarele.
Sora procurorului-șef lucra la ASF
În ianuarie 2025, Cârlescu a emis o ordonanță prin care a declarat suspect fostul șef al ASF, Nicu Marcu, pentru abuz în serviciu. Mai târziu, însă, această ordonanță a fost infirmată, iar dosarul a fost clasat de DNA.
Raportul Inspecției Judiciare evidențiază o presupusă relație între procurorul-șef Voineag și persoanele vizate în dosare, precum și o posibilitate de interes personal generat de faptul că sora procurorului-șef lucra la ASF. Camelia Vlădescu, sora lui Voineag, deținea o poziție de conducere în ASF.
Cârlescu a mai susținut că a fost împiedicat să continue anchetele pe cazuri precum CEC Bank sau Primăria Capitalei.
Inspecția Judiciară, după o serie de investigații, a concluzionat că independența lui Cârlescu nu a fost afectată. Totuși, această concluzie a fost contestată de către șeful Direcției de Inspecție pentru Procurori.
Motivul contestării constă în insuficientă investigare a acuzatiilor formulate de către procurorul Cârlescu.