La nivel superficial, economia României pare să fie stabilă. Lipsesc crizele de credit, băncile sunt solide, iar companiile continuă să activeze. Însă, sub această aparentă liniște, sondajul BNR privind accesul la finanțare pentru întreprinderile nefinanciare, publicat recent, reflectă o stare mai nuanțată: prudență, incertitudine și o economie care merge cu frâna de mână ușor trasă.
O economie percepută ca fiind în declin
Două treimi dintre firmele intervievate afirmă că situația economică a României s-a deteriorat în ultimele luni. Este o creștere semnificativă față de anul anterior și un semnal clar că mediul de afaceri resimte o schimbare de climat. „În ceea ce privește analiza situației economice a sectorului din care face parte fiecare companie, evaluările indică o deteriorare în cazul a 57% dintre întreprinderi, față de 51,5% în martie 2025 și 40% în septembrie 2024. Opiniile privind situația economică și financiară a firmei și perspectivele de dezvoltare arată, de asemenea, o deteriorare în ultimele șase luni”, notează autorii raportului.
Interesant este că această percepție nu se traduce automat prin panică. Aproape jumătate dintre companii consideră că situația va rămâne „aproape neschimbată”, iar o treime speră chiar la o îmbunătățire. Economia nu se prăbușește, însă optimismul s-a diminuat.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) resimt mai acut decât companiile mari înrăutățirea situației economice generale (66% față de 63%), în sectorul de activitate (57% față de 45%) și în starea financiară a propriei firme (45% față de 27%). În plus, deteriorarea relațiilor cu partenerii comerciali, instituțiile financiare și cele de la nivelul statului este mai frecvent raportată de IMM-uri (18% față de 9%).
Costurile continuă să fie prioritatea principală
Dacă ar fi să alegem un cuvânt principal pentru acest sondaj, acesta ar fi „costuri”. Cheltuielile cu salariile, producția și utilitățile reprezintă principala presiune pentru aproape jumătate dintre firme.
Vestea mai bună este că această presiune s-a atenuat față de primăvară, datorită încetinirii creșterii salariilor. Vestea rea este că lipsa cererii a urcat rapid în clasament ca fiind cea mai mare problemă, indicând faptul că măsurile de restricție a consumului încep să se manifeste și în comenzile companiilor.
„Următoarea problemă majoră semnalată de firme este concurența, resimțită mai acut de IMM-uri (36% față de 31% în cazul corporațiilor),” arată raportul. Lipsa cererii reprezintă a treia provocare ca importanță, fiind raportată mai frecvent de IMM-uri (35% față de 22% la companii mari). Reducerea cererii interne, cauzată de măsurile fiscale restrictive asupra consumului, și diminuarea veniturilor disponibile reale, determinate de plafonarea salariilor și pensiilor, creșterea taxelor indirecte și eliminarea plafonelor la prețurile energiei, au afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor și au temperat cererea de consum”, completează autorii raportului.
Accesul la credite nu este problema, dar dorința de a contracta împrumuturi lipsește
Un paradox major al economiei românești reiese clar din sondaj: accesul la surse de finanțare nu este perceput ca fiind problematic, însă foarte puține companii intenționează să se împrumute.
Trei sferturi dintre firme nu dețin credite bancare în lei, iar peste 85% nu au credite în euro. Mai mult, peste jumătate dintre întreprinderi consideră că nu au nevoie de surse externe de finanțare bancară.
Acest lucru nu semnalează o situație sănătoasă, ci mai degrabă una de precauție: firmele vizează investiții reduse, evită riscurile și preferă să se bazeze pe resurse proprii sau pe creditul comercial, chiar dacă acestea sunt mai scumpe și mai riscante.
Dobânzile: suportabile, dar cu nervi întinși
Bani există, curaj nu prea. Întrebate despre percepția asupra situației financiare, firmele românești au un răspuns clar.
Pentru companiile cu credite, nivelul dobânzilor este resimțit diferit. Aproximativ o treime susțin că o creștere de 1–3 puncte procentuale ar putea afecta semnificativ activitatea, iar aproape 20% afirmă că nivelul actual al dobânzilor apasă deja asupra rezultatelor financiare.
În această situație, nu este surprinzător că majoritatea companiilor preferă sau ar prefera dobânzi fixe. Reacția reflectă o economie care dorește să evite surprizele neplăcute.
Riscul de schimb valutar: ignorat de mulți
Mai mult de jumătate dintre firme afirmă că nu sunt influenceate de fluctuațiile leu-euro. Totuși, pentru o treime dintre întreprinderi – în special din sectorul industrial, comercial și zona de import-export – deprecierea leului înseamnă costuri mai mari și margini de profit mai mici.
Un aspect îngrijorător este faptul că aproape un sfert dintre companii sunt expuse riscului valutar fără să aplice vreun mecanism de protecție. Nu din cauza lipsei de nevoie, ci din cauza lipsei de proceduri, competențe sau timp pentru gestionarea acestuia. Este un semn clar de vulnerabilitate structurală, mai ales într-un context politic și internațional instabil.
IMM-urile și corporațiile: două ecosisteme diferite
Sondajul confirmă dinamica macroeconomică: IMM-urile resimt în mod mai acut deteriorarea mediului economic. Ele raportează mai frecvent probleme cu cererea, relațiile cu statul, accesul la credit și capitalizarea.
În timp ce corporațiile sunt mai bine capitalizate, negociază dobânzi mai mici și gestionează riscurile cu mai multă eficiență, economia românească funcționează, practic, cu două viteze.
Ce relevă, de fapt, acest sondaj
Mesajul principal al raportului BNR este clar: nu traversăm o criză de credit, ci un blocaj în încredere și investiții.
Sursele de finanțare sunt disponibile, băncile sunt dispuse să acorde credite, însă firmele rămân prudente. Costurile ridicate, cererea redusă, incertitudinea fiscală și frica de șocuri financiare (dobânzi, curs valutar) îi determină pe antreprenori să amâne deciziile majore.
Pe termen scurt, această prudență contribuie la menținerea stabilității. Însă, pe termen lung, un clar risc este: o economie care nu investește suficient va avea o creștere economică insuficientă.