Sindicaliștii din Parlament solicită președintelui României reajustarea salariilor și menținerea sporurilor pentru condiții dificile de muncă.
Angajații din Parlament doresc ca noile măsuri bugetare să țină cont de impactul lor asupra angajaților din sectorul bugetar, persoanelor fizice și mediului de afaceri.
„Având în vedere:
- încrederea acordată unei noi funcții publice, în special președintelui la început de mandat;
- situația financiară a țării;
- rata ridicată a evaziunii fiscale;
- necesitatea unei atitudini responsabile în gestionarea banului public;
- necesitatea unei reforme profunde a statului, la nivel conceptual, funcțional și etic;
- un aparat bugetar depolitizat și profesionist asigură sustenabilitatea financiară;
- necesitatea respectării unor principii fundamentale atât în procesul de reformă, cât și în actele normative rezultate;
- depolitizarea funcției publice în aparatul bugetar, singurele funcții politice justificate fiind cele alese democratic;
Solicităm luarea în considerare a impactului măsurilor asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și a angajaților din sistemul bugetar. Reajustarea bugetului național este esențială”, se arată în scrisoarea semnată de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu.
Sindicaliștii susțin că salariile lor sunt înghețate din 2017 și că orice tăiere ar conduce la venituri sub media națională.
„Anumiți funcționari publici (inclusiv angajații Parlamentului) au salarii înghețate încă din 2017. Reducerea veniturilor funcționarilor publici de execuție va duce, în unele sectoare bugetare, la salarii sub media națională netă și, în multe cazuri, sub salariul minim net pe economie.”
Sindicaliștii se opun și eliminării sporurilor pentru condiții periculoase de muncă.
„Sporurile pentru condiții vătămătoare, determinate de riscuri măsurabile, nu pot fi eliminate în medii cu factori de risc inerent. Mai mult, există angajați cu venituri superioare salariului președintelui României.”
Propunerile sindicaliștilor
Angajații din Senat și Camera Deputaților propun măsuri, printre care înghețarea angajărilor timp de cel puțin 3 ani, redimensionarea funcțiilor de conducere și depolitizarea funcției publice.
„Ca parte a reformei fiscale și administrative, propunem:
- înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru minim 3 ani, cu excepțiile legale;
- revizuirea actelor normative care permit la alegerea veniturilor angajaților; redimensionarea salarială pentru funcționarii cu salarii mai mari decât a președintelui;
- redimensionarea funcțiilor de conducere, la toate nivelurile administrației publice, ținând cont de impactul asupra eficienței și justificării;
- limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii. Pentru anul curent, reducerea cu 40-50% este posibilă fără a afecta activitatea administrației;
- interzicerea imixtiunilor politice în funcția publică, cu aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare. Depolitizarea este cheia oricărei reforme administrative.”
„Sperăm că veți lua în considerare aceste observații, în opinia că dorim și susținem un stat just, sustenabil și coerent cu legea, în acord cu nevoile sociale și previzibilitatea bugetară.”
Reducerea personalului la Senat
Senatul a finalizat reducerea personalului, în urma deciziilor de la începutul anului. Numărul a scăzut de la 796 la 649 de posturi, 31 dintre acestea fiind vacante.
Reducerea s-a realizat prin standardizarea personalului și diminuarea posturilor de consilieri.
„Diferența salarială dintre numărul inițial de posturi (93,9 milioane lei anual) și cel actual (76,4 milioane lei anual) se ridică la 17,5 milioane lei (aproximativ 3,5 milioane euro) economisite anual. Aceasta reprezintă o economie de peste 18% din fondul salarial. O reducere semnificativă, chiar dacă nu pare enormă.”