Un recent „Raport privind Starea de Bine și Sănătatea Mintală a Elevilor din Învățământul Gimnazial din România” evidențiază rezultate alarmante, scrie criticii de film Iulia Blaga, într-un articol publicat astăzi. Ea a participat în mai multe licee din Sibiu alături de un specialist în psihologie, în cadrul unor ateliere de educație cinematografică dedicate adolescenților, pentru a discuta despre furie. Filmele pot fi un instrument eficient în această direcție.
Creșterea cazurilor de tentative de suicid și de acte suicidale în rândul copiilor și adolescenților nu mai poate fi ignorată. Numai în Sibiu, în acest an, s-au înregistrat trei cazuri: o fată de 15 ani în 31 mai, un băiat de 18 ani în 7 august și o tânără de 13 ani în 26 august. Reamintim și cazul unei eleve de clasa a VIII-a, recent transferată la București, care și-a pus capăt zilelor duminică, 16 noiembrie, după întâlnirea cu fostii colegi din Sibiu. Psihiatrii și specialiștii în sănătate mintală avertizează din urmă cu peste un deceniu asupra reducerii vârstei la care tinerii din România încercă să pună capăt vieții.
„Este un fenomen care ne îngrijorează, scăderea vârstei persoanelor care încearcă să se sinucidă”, semnala medicul psihiatru Maria Cristache în august 2012 pentru Mediafax, după ce o adolescentă de 14 ani din Buzău a încercat să-și ia viața din cauza deciziei părinților de a-i confisca telefonul mobil.
Opiniei medicului i-a fost dată replication de sociologul Sorin M. Rădulescu în lucrarea sa „Sociologia sinuciderii (Tendințe și evoluții în România)”, apărută în 2015 la Editura Pandora și disponibilă gratuit online. Dacă analizează motivele autovătămării și tentativei de suicid în rândul tinerilor, sociologul menționa protestul față de decizii percepute ca injuste, sentimentele de rușine și remușcare, teama de pedeapsă sau tulburările psihice ca factori frecvent implicați. Însă, de atunci, situația s-a agravat.
Impactul social media și al pandemiei a vulnerabilizat şi mai mult tinerii, astfel încât, potrivit unei statistici Eurostat din septembrie 2024, rata suicidului în rândul copiilor până în 15 ani a devenit dublă față de media europeană.
Este important de menționat că cea mai ridicată rată de suicid în UE, de 37%, în septembrie 2024, era înregistrată în grupa de vârstă 45-64 de ani, urmată de persoanele peste 65 de ani (34%). La acea dată, Transilvania avea cea mai mare rată a sinuciderilor din România, cu o valoare de peste 14,02 la suta de mii de locuitori. În contraste, București – Ilfov și Banatul înregistrau rate mai scăzute: 3,76, respectiv 7,38 sinucideri la suta de mii de locuitori, conform Eurostat.
Trebuie menționat că, în perioada 2011 – 2020, cifrele erau mai mari; un studiu publicat în „Revista Română de Statistică” indica faptul că centrul țării avea o rată de 15,40 sinucideri la suta de mii de locuitori, situându-se pe primul loc național.
Județele cele mai afectate erau Harghita și Covasna, cu rate în creștere de la 24,64 în 2012 la 24,74 în 2020, respectiv, dar și Sibiul, care a înregistrat o creștere de la 7,48 în 2012 la 12,08 în 2020.
La nivel național, rata sinuciderilor a scăzut de la 12,61 în 2011 la 9,02 în 2020, conform aceluiași studiu.
Unul dintre autorii cercetării declara în decembrie 2023, citat de publicații locale, că „schimbările sociale rapide sau perioadele de criză măresc vulnerabilitatea, iar anumite persoane sunt mai predispuse la comportamente autodestructive, inclusiv suicidale”.
De asemenea, specialiști în psihologie și mediul academic din 2023 au confirmat faptul că, în anumite zone precum Harghita, Covasna și Mureș, rata crescută a sinuciderilor era influențată și de nivelul ridicat de poluare.
Cauzele creșterii ratei suicidului în rândul tinerilor
Una dintre explicații este că grupa de vârstă cea mai fragilă a fost și mai vulnerabilizată în perioada pandemică, din cauza lipsei unor mecanisme instituționale solide de sprijin psihologic, ceea ce a determinat creșterea cazurilor de anxietate și depresie în rândul copiilor și adolescenților.
Este crucial de menționat că adolescenții și copiii tind să reflecte emoțiile părinților sau ale îngrijitorilor, iar în situații extreme pot internaliza furia sau chiar pot comite acte de violență, precum un incident din Sibiu din iunie 2025, când un băiat de 14 ani, supus la abuzuri de tată vitreg, a ucis un cioban.
Copii liniștiți, care nu transmit semnale evidente
Este îngrijorător să aflăm că mulți dintre copiii care au ales să-și pună capăt zilelor în Sibiu păreau liniștiți și nu manifestau probleme evidente. Aceasta trebuie să ne îngrijoreze și mai mult, deoarece dificultatea lor de a semnaliza interiorul unei probleme poate fi extrem de periculoasă.
Înainte de tragedie, o publicație locală a prezentat un interviu cu psihoterapeutul Silvia Ciubotaru, care oferea recomandări despre gestionarea furiei și despre rolul părinților și al școlii în susținerea emoțională a elevilor.
Specialistul evidenția că furia este o emoție care se construiște gradual și recomandă recunoașterea ei ca un prim pas spre gestionarea sănătoasă a acesteia, preferabil prin exprimare artistică sau activitate sportivă.
Cinema pentru canalizarea emoțiilor negative
Alături de psihologul Florentina Beznea, coordonatoarea atelierelor MOViEs ON de educație cinematografică și dezvoltare personală în Sibiu, am abordat tema furiei în această toamnă. Am explorat cu peste 600 de elevi din patru unități de învățământ filme și activități care să-i ajute să-și gestioneze emoțiile negative.
Am urmărit animații și apoi am discutat despre ele, focusându-ne pe identificarea și exprimarea emoțiilor, precum și pe modalități sănătoase de a le elibera. Cinemaul a fost un suport, dar am discutat și despre opere precum „Fight Club” sau „Taxi Driver”, pentru a înțelege mai bine fascinatia adolescenților pentru această artă.
Chiar și în cazul unui elev care s-a sinucis, am încercat să le oferim colegilor un spațiu sigur pentru exprimare, abordând situația cu delicatețe și empatie. În unele cazuri, dificultățile de comunicare și tăcerea elevilor arată nevoia de sprijin psihologic de lungă durată, nu doar ocazional.
Am observat că elevii de clasa a III-a și a IV-a înțeleg deja emoțiile — furia, frustrarea, temerile legate de război — și pot face conexiuni între evenimente istorice și propriile trăiri, ceea ce confirmă importanța educației socio-emoționale de la vârste mici.
Copiii și adolescenții preiau, adesea fără să își dea seama, aspecte din comportamentul și dispoziția adulților din jur, fapt care subliniază responsabilitatea maturilor de a oferi modele sănătoase și echilibrate.
Raport alarmant privind sănătatea mintală a elevilor
În septembrie 2025, a fost publicat un amplu „Raport despre Starea de Bine și Sănătatea Psihică a Elevilor din Învățământul Gimnazial din România”, inițiat de Ministerul Educației cu suportul UNICEF și în colaborare cu Comisia Europeană – SG REFORM.
Rezultatele sunt îngrijorătoare:
- •Un sfert dintre elevii de gimnaziu (25%) manifestă tendințe de autovătămare, mai frecvent la fete.
- •Aproximativ 23% dintre elevi prezintă riscul de tulburări emoționale în spațiul școlar.
- •Dezechilibrele emoționale cresc odată cu avansarea în clasă, de la clasa a V-a la a VIII-a, în timp ce încrederea în cadrele didactice și sentimentul de a fi ascultat scad.
- •Mulți elevi suferă de oboseală persistentă, agitație, neliniște și îngrijorare excesivă.
- •Un procent semnificativ (40%) nu se simt încurajați să își exprime opiniile, iar 35% au dificultăți în a vorbi deschis cu profesorii lor.
- •Aproximativ jumătate dintre elevi (46%) asistă pasiv la acte de agresiune, iar 26% trăiesc teama față de colegi agresivi.
Raportul relevă corelația dintre deteriorarea stării de bine și presiunea academică crescută, precum și lipsa unor spații sigure pentru exprimarea emoțiilor și pentru sprijin psihologic adecvat. Se remarcă lipsa de mecanisme sistemice de intervenție, iar sistemul educațional prioritizează performanța intelectuală în defavoarea dezvoltării socio-emoționale, generând un climat nesigur pentru elevi.
Se subliniază urgent nevoie de intervenții punctuale și de politici de prevenție și monitorizare a sănătății mintale.
De ce mulți adolescenți cred că sinuciderea este singura soluție
Psihologul Florentina Beznea explică: „Adesea, adolescenții primesc prea multe lucruri ușor și își pierd motivația; sunt supuși abuzurilor emoționale și au o imagine de sine afectată. Media exagerează și oferă modele care pot duce la deznădejde; suferă din dragoste. Acestea pot genera o suferință atât de intensă încât consideră autoagresiunea sau suicidul ca singure opțiuni. De la mici răniri se poate ajunge rapid la gesturi extreme, fiind percepute ca singurele alternative, iar lupta pentru schimbare pare fără sens.”
Cum ar trebui să acționeze adulții
„Adesea, maturii nu înțeleg lumea adolescenților pentru că le este dificil să gestioneze schimbările prin care trec, sau nu au răbdare să asculte și să înțeleagă trăirile lor. Ei ignoră de multe ori starea emoțională, lipsa speranței și temerile legate de viitor. Este esențial să-i ascultăm, să cerem ajutor dacă este nevoie și să le oferim susținere, chiar dacă situația pare dificilă. Rolul nostru ca adulți este să oferim libertate și sprijin, să cultivăm discernământul și să iubim necondiționat, ajutându-i să își construiască propriul drum.”
O zi fără activitate e o zi pierdută
La un atelier MOViEs ON, un băiat și-a amintit că vizionase „Good Will Hunting” (regizat de Gus Van Sant, 1997) și a remarcat furia personajului principal, Will, care, din cauza traumelor din copilărie, nu avea încredere în sine și în ceilalți.
Întrebat despre scena-cheie a filmului, elevul a indicat momentul când psihologul (Robin Williams) repetă: „Nu e vina ta, nu e vina ta, nu e vina ta…”, moment în care Will începe să plângă. E momentul care îl ajută să depășească trauma copilăriei și să accepte propria identitate.
Regizorul Gus Van Sant a ilustrat cu măiestrie dificultățile adolescenței, precum și tragismul unor situații extreme, ilustrate în filmul „Elephant” (2003), inspirat din masacrul de la Columbine din 1999, când doi adolescenți au ucis 13 elevi și un profesor, un atac care a influențat peste 70 de alte incidente similare.
Dintre filmele despre tineri victime ale suicidului, „Sinuciderea fecioarelor” / „The Virgin Suicides” (1999), de Sofia Coppola, este special în exprimarea poetică a acestei tragedii. Ficțiunea urmărește cinci surori adolescente care se sinucid fără explicații clare, într-o poveste rememorată de tinerii care le admirau.
Un scenariu emblematic: psihologul interpretat de Danny DeVito spune femeii: „Ce faci aici, fetițo? Nu ești destul de mare ca să știi cât de dificil e să fii adolescent”, iar ea răspunde: „Nu mai sunteți o fată de 13 ani.” Totuși, filmul nu tratează doar despre suicid, ci și despre fascinația pentru această etapă de viață și despre dificultățile de înțeles ale adolescenților atunci când nu mai sunt parte din lumea adultă.
Este o reflecție asupra faptului că: „Sinuciderea este mai profundă decât moartea”, simbolizând imposibilitatea de a înțelege victimele și tabu-ul în jurul subiectului în societate. Redeschiderea discuției și schimbarea mentalităților sunt pași esențiali pentru a reduce această tragedie, precum și pentru a elimina stigmatizarea victimelor în rândul unităților religioase.
Ce pot face dacă aveți gânduri suicidare
În cazul în care aveți astfel de gânduri sau cunoașteți pe cineva în situație de criză, contactați următoarele linii de suport:
*Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și consiliere psihologică apelează la numărul 037 445 6420 (apel gratuit național, disponibil nonstop).
*Telverde Antisuicid: Pentru suport în situații de criză suicidară, sunați la numărul 0800 801 200 între orele 19:00 și 7:00, sau trimiteți email la [email protected], oricând.
În caz de urgență, sunați la 112 dacă simțiți că situația este iminentă.