Executivul României are restante de peste 7 miliarde de lei către furnizorii de energie, fonduri care ar trebui să fie decontate în cadrul schemei de plafonare și compensare a facturilor pentru electricitate și gaze naturale. Această sumă a fost menționată de Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România, care a atras atenția că ultima lună complet decontată ar fi ianuarie 2024.
Problema nu se limitează doar la o cifră mare în bilanț. În sector, furnizorii afirmă că întârzierile recurente afectează lichiditatea companiilor, mai ales într-un moment sensibil, înainte și în timpul sezonului rece, când presiunea asupra fluxului de numerar crește din cauza achizițiilor de gaze și a volumului de consum.
Datoria acumulată și blocajele în procesul de decontare
Schema de plafonare și compensare a fost introdusă în 2022, atunci când statul a decis plafonarea tarifelor pentru consumatori, acoperind diferența dintre prețul pieței și prețul plafonat din bugetul de stat. Practic, furnizorii achiziționează energia la preț integral, facturează către clienți la tariful maxim stabilit prin plafon, iar apoi solicită statului decontarea diferenței.
Potrivit informațiilor din industrie, ritmul acestor plăți rămâne mult în urmă față de sumele acumulate. Laurențiu Urluescu a estimat un nivel de peste 7 miliarde de lei datorii, evidențiind că ultima lună complet decontată ar fi ianuarie 2024. Într-o declarație separată, Dana Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor de Utilități din Energie, vorbea la mijlocul lunii noiembrie despre restanțe de 8,3 miliarde de lei și avertiza că, în ritmul actual, recuperarea integrală ar putea dura mulți ani.
Un aspect esențial pentru înțelegerea tensiunii de pe piață este că, pe lângă întârzieri, legislația nu prevede un termen clar pentru returnarea acestor sume, conform președintelui AFEER. Lipsa unui „calendar” previzibil transformă o obligație bugetară într-un risc operațional pentru companiile care trebuie să plătească în avans pentru energia achiziționată.
Impactul asupra pieței energetice și asupra consumatorilor
Furnizorii susțin că problema datoriilor nu este una teoretică. Dana Dărăban a explicat că situația afectează lichiditatea firmelor, amplificată de sezonul rece, când companiile au nevoie să finanțeze achizițiile de gaze pentru depozite. În rezumat, fondurile sunt blocate în plățile întârziate, în timp ce cheltuielile curente trebuie să fie acoperite.
De asemenea, există o miză de sistem: depozitele de gaze pentru iarnă reprezintă o componentă cheie a securității energetice, iar acestea sunt, în mare parte, rezultatul achizițiilor din resurse proprii. Când o companie folosește capital propriu pentru a cumpăra gaze, iar statul întârzie plățile în cadrul schemei de plafonare, presiunea asupra resurselor financiare se poate traduce în costuri mai mari de creditare, prudență în tranzacții sau solicitări ferme pentru clarificarea plăților.
Pentru consumatori, impactul nu este vizibil imediat sub forma unor facturi mai mari, deoarece prețul este plafonat prin schemă. Totuși, situația rămâne relevantă, deoarece o piață în care furnizorii operează cu lichiditate tensionată devine mai vulnerabilă la șocuri și mai dependentă de predictibilitatea bugetară.
Relevanța situației la finele anului și un plan realist
Evaluarea „gravității” situației economice nu poate fi completă doar prin acest indicator, fiind necesară o perspectivă mai amplă asupra finanțelor publice. Totuși, restanțele de miliarde de lei către un sector strategic indică faptul că schema de plafonare a generat obligații bugetare care, dacă nu sunt plătite la timp, provoacă stres financiar pentru companii.
Industria energetică solicită explicit un calendar de plată și o analiză realistă a sumelor restante. Reprezentanții ACUE subliniază că „nu este o glumă” și că autoritățile trebuie să trateze subiectul cu seriozitate, deoarece este vorba despre fonduri promise prin scheme publice și „neconfirmate” încă către furnizori.
De asemenea, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat în septembrie că statul ar fi plătit în total 30 de miliarde de lei către operatorii de energie în perioada 2022–2025 și că mai există datorii de aproximativ 6 miliarde de lei. Diferențele de estimare apar frecvent din cauza modului de raportare, a etapelor de verificare și a modului în care sumele sunt consolidate, aprobate sau în analiză.
Practic, mecanismul se derulează prin Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, unde se depun și se verifică facturile de decont, iar plățile sunt realizate din bugete diferite, în funcție de tipul de consumator: din bugetul Ministerului Energiei pentru noncasnici și din cel al Ministerului Muncii pentru clienții casnici. Pentru reducerea tensiunilor de la sfârșitul anului, cererea principală a industriei rămâne un calendar predictibil și reguli clare, care să permită companiilor planificarea finanțării fără amânări nelimitate ale decontărilor.