Vinerea, 2 mai, începe votul în străinătate pentru alegerile prezidențiale. Sociologul Cătălin Stoica, fost director al unui important institut de sondare din anii 2000, explică de ce unele sondaje nu se confirmă la urne și ce influență au datele incorecte.
Conform sociologului Cătălin Stoica, românii pot recunoaște un sondaj nesigur de unul relevant prin analiza eşantionului, a metodei de intervievare, a perioadei de realizare, a întrebărilor și a reputației institutului.
Potrivit expertului, erorile în sondaje pot surveni din diverse motive, inclusiv din proiectarea greșită a eşantionului, formularea defectuoasă a întrebărilor, lipsa de profesionalism a intervievatorilor sau din răspunsurile înșelătoare ale respondenților.
Chiar și cu erori, cifrele sondajelor au un impact limitat asupra alegătorilor, argumentând că eventuală manipulare prin sondaje este relevantă în rândul potențialilor sponsori politici. Cătălin Stoica afirmă că acuratețea sondajelor se va îmbunătăți pe măsură ce data alegerilor se apropie.
- INTERACTIV Toate sondajele prezidențiale: Concurență strânsă în clasamentul secundar
Cătălin Stoica discută și despre cel mai recent volum publicat, „Turul doi care n-a fost”, care analizează evenimentele politice din România ce au urmat anularii alegerilor prezidențiale.
Cătălin Stoica este profesor universitar la o școală de studii politice și administrative, doctor în sociologie și deține mai multe diplome de master. În perioada 2007-2015, a fost director al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS).
„Există politicieni interesați de modificarea datelor pentru a-și mobiliza organizația politică”
HotNews.ro: Mulți români susțin că nu au încredere în sondaje în această campanie, având în vedere rezultatele neconforme din anul trecut. Câtă dreptate au?
Cătălin Stoica: Fără îndoială, există o neîncredere în sondaje. Populația își dorește precizie maximă, însă sondajele se bazează pe probabilități științifice. Un sondaj cu 1.067 de participanți are o marjă de eroare de 3% la un nivel de încredere de 95%. Aceasta presupune că un scor de 30% pentru un partid poate varia între 27% și 33% în 95% dintre sondaje. Cu toate acestea, există și riscul unei abateri în 5% dintre cazuri. În plus, studiem oameni, nu calcule fizice. Aici se observă discrepanțele dintre sondajele de ieșire din secțiile de vot și rezultatele oficiale. Subiecții au conștiință și capacitate de a-și modifica comportamentul, de a declara intenții diferite de realitate.
– Cu aceste limitări, de ce sondajele nu sunt precise?
– Eșecurile pot surveni din diverse motive, cum ar fi sinceritatea limitată a respondenților, erori metodologice din partea cercetătorilor, cum ar fi proiectarea greșită a eşantionului sau formularea necorespunzătoare a întrebărilor.
– Cum explică rezultatele departe de realitate, cum a fost cazul unui sondaj cu Nicolae Ciucă pe locul 2 în anul precedent?
– De obicei, sondajele devin mai precise pe măsură ce data alegerilor se apropie. De exemplu, candidații au scăzut în sondaje odată cu declararea alegerilor pentru respectivele partide.
Există de asemenea sondaje care circulă „informal”. Este esențială verificarea sursei și a institutului de cercetare, pentru a evita prezentarea de date false prezente în partidele politice.
Politicienii pot folosi asemenea sondaje (reale sau fabricate) pentru a demonstra nevoie financiară de sprijin din partea unor susținători.
Poate influența un sondaj clasamentul real?
– Pot influența sondajele reale ale alegătorilor?
O influențare este posibilă, dar este puţin probabilă o modificare drastică a rezultatelor din cauza unor sondaje. Pentru o influență semnificativă, ar fi nevoie de contexte de manipulare totalitară, cum ar fi înregistrarea şi publicarea unui singur post de televiziune şi publicaţii. Situația actuală este diferită, alegătorii având acces la diverse surse de informare.
– Există totuși influențe asupra populației de la sondaje de opinie?
Da, există efecte limitate. Unii alegători se orientează către învingători (bandwagon effect) sau câștigă influență din mediul social (underdog effect). Cu toate acestea, aceste efecte opuse se anulează reciproc.
Exemple de cum poate greși un eşantion numeros de respondenți
– Important este ca eşantionul să fie foarte mare?
Teoria statistică indică că importanța unui eşantion mare depinde de metodologia de selecție. Este important să se consulte aspecte metodologice pentru un eşantion corect.
De exemplu, un eşantion de 30.000 de respondenți care sugerează scoruri mari pentru un anumit partid sau candidat ar putea fi greșit, dacă aceşti respondenți sunt doar susținători ai unui anumit post de televiziune.
Insituții serioase de sondare din România nu pot trăi din sondaje electorale, deoarece acestea epuizează resursele de autoritate și reputație. Fiind un sector profitabil de cercetare socială, această lipsă este explicată prin atenția specifică acordată politicienilor înaintea alegerilor versus acțiuni socio-economice și de marketing.
– Cum pot distinge oamenii între un sondaj corect și unul nesigur?
Acuratețea unui sondaj se poate estima prin analiza detaliată a metodei de colectare a datelor (tip eşantion, metodă de intervievare, perioadă), corelarea cu alte sondaje și formularea întrebărilor, precum și reputația institutului care efectuează sondarea.
– Ce v-a impresionat cel mai mult din volumul recent?
M-a impresionat temerile inițiale ale unei situaţii neprevăzute, în special din perspectivele unui posibil declin în proiecțiile europene pentru România. Majoritatea alegătorilor sunt de asemenea nemulțumiți de lipsa de reprezentare din partea claselor politice.