Conform citării, aceasta trebuie să se prezinte la audieri pe 23 septembrie 2025, la ora 12:00, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Șoșoacă este acuzată de patru fapte de privațiune de libertate, patru fapte de propagare în public a venerării unor persoane vinovate de crime de război și genocid, precum și de promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste și antisemite. Mai este acuzată de negarea și minimalizarea Holocaustului, faptă prevăzută de OUG nr. 31/2002. Recent, Diana Șoșoacă a stârnit controverse prin participarea la comemorări ale unor conducători legionari și prin declarații elogioase la adresa Corneliu Zelea Codreanu.
Într-un material video publicat pe platforma ei online, Șoșoacă a comentat decizia Parchetului, exprimându-și dezamăgirea față de citare și arătând că nu se poate prezenta la termen din cauza unei agende încărcate, dată fiind activitatea sa politică și alegerea sa de către cetățeni.
Ea a criticat și faptul că Parchetul nu i-a oferit posibilitatea de a negocia o altă dată pentru audieri.
Partidul condus de Șoșoacă a reacționat printr-un comunicat oficial, afirmând că liderul lor este persecutat din motive politice, subliniind „delictul de opinie” și criticând „pasivitatea opoziției politice” în fața acestor acuzații. Partidul susține că Șoșoacă este vizată pentru opiniile sale ferme privind Palestina și opoziția față de politica externă a Uniunii Europene, inclusiv relațiile cu Israelul.
Diana Șoșoacă, în repetate rânduri, în centrul unor controverse legale
În octombrie 2024, Parchetul General a deschis un dosar penal împotriva sa pentru omagiere lideri legionari, iar în februarie 2025, o instanță a depus o plângere pentru venerarea lui Nicolae Ceaușescu.
Declarațiile ei controversate din Parlamentul European și criticile aduse judecătorilor Curții Constituționale, care au invalidat candidatura sa la prezidențiale, au atras atenția autorităților.