Cheltuielile statului român pentru salarii se ridică anual la 164 de miliarde de lei. Din această sumă, 13,7 miliarde de lei sunt alocate sporurilor, bonusurilor şi primelor unor angajaţi din sectorul bugetar, potrivit fostului ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă nu include indemnizaţiile de hrană, plata cu ora sau alte beneficii acordate unor angajaţi din administraţia publică.
Fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, despre suma cheltuită anual pentru sporuri si prime acordate angajaţilor statului.
„13,7 miliarde de lei”, a declarat Marcel Boloş. Acesta a subliniat că suma nu include alte avantaje oferite bugetarilor, precum indemnizaţia de hrană, plata cu ora sau accesul la echipamente.
Întrebat despre totalul cheltuielilor, inclusiv pentru indemnizaţii de hrană, echipamente şi muncă cu ora, Marcel Boloş a răspuns că nu poate oferi o cifră exactă, deoarece există diverse categorii de drepturi adiţionale salariilor.
Marcel Boloş consideră că este necesară o analiză individuală a fiecărei categorii de funcţionari publici pentru a evalua beneficiile.
„Nu susţin o abordare generală a sporurilor. Sporurile pentru condiţii de muncă periculoase sau dificile, însă, merită o reevaluare pentru a asigura o utilizare corectă a resurselor publice”, a explicat acesta.
Reducerea cheltuielilor salariale, o prioritate pe termen lung
Discusind amânarea Legii salarizării unice, Marcel Boloş a explicat că, pe termen scurt, implementarea acesteia ar implica costuri suplimentare. Pe termen lung, însă, ar genera economii semnificative.
„Este important să distingem între sustenabilitatea cheltuielilor salariale pe termen lung şi necesitatea reducerii ponderii acestora în PIB. Aceasta este o problemă de sustenabilitate, similară cu recalcularea pensiilor.”
Reducerea cheltuielilor pentru pensii, prin recalculare, a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei, urmată de o reducere ulterioară a cheltuielilor. Un proces similar de ajustare a sistemului salarial este necesar şi pentru a realiza o reducere a cheltuielilor salariale.
Conform lui Marcel Boloş, reaşezarea sistemului de salarizare ar genera un impact bugetar similar cu cel din contextul recalculării pensiilor, dar pe termen lung ar contribui la reducerea ponderii cheltuielilor salariale în PIB.