România a înregistrat o scădere ușoară a inflației în februarie, însă rata acesteia rămâne la cele mai ridicate niveluri din regiune, fiind influențată de efectele consolidării fiscale. Analiza specialiștilor arată că, în martie, inflația va fi probabil afectată de creșterea prețurilor petrolului, care se reflectă rapid în prețurile carburanților.
Inflația și evoluția prețurilor
Potrivit experților BCR Erste, deși inflația a scăzut în februarie, nivelul acesteia continuă să fie ridicat în comparație cu celelalte țări din regiune. Creșterea prețurilor petrolului determină o influență semnificativă asupra ratei inflației din luna martie.
Consolidarea fiscală și impactul asupra ratei inflației
Se evidențiază faptul că măsurile de consolidare fiscală mențin inflația la un nivel ridicat. Aceasta continuă să fie la cel mai înalt nivel din regiune, chiar dacă recent inflația a înregistrat o ușoară scădere.
Emisiuni și financări externe
În 25 februarie, înainte de izbucnirea conflictului din Iran, România a atras aproximativ 4,7 miliarde de euro din piețele financiare internaționale, prin emiterea obligațiunilor cu scadența în 2026. Aceasta a fost prima ieșire a statului român pe piețele externe în anul 2026.
Situația obligațiunilor emise de România
Recent, România a respins toate ofertele pentru emisiunile de obligațiuni cu scadența în 2028 și 2031. În 17 martie 2026, dobânda pentru titlurile de stat ale României a depășit-o pe cea a Ungariei, atingând 7,330%, față de 7,310%. În ziua anterioară, dobânzile la obligațiunile din Ungaria erau mai mari decât cele ale României.
Randamente și comparații regionale
Potrivit datelor de pe platforma worldgovernmentbonds, costurile de împrumutare ale Poloniei erau de 5,583%, iar cele pentru Serbia, Bulgaria și Cehia erau de 5,110%, 5,092%, respectiv 4,792%. România are astfel cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și cele mai ridicate costuri cu finanțarea datoriei publice din regiune.
Rezultate și perspective
Costurile de împrumut și nivelul inflației indică o situație dificilă pentru România, în contextul în care economia regională monitorizează creșterile de randamente ale obligațiunilor, condiționate de factorii globali, precum războiul din Iran.
Niciuna dintre informațiile din analiză nu indică o reducere semnificativă a presiunilor financiare în apropierea anului 2026, iar guvernul continuă să mențină o rezervă de lichidități pentru a gestiona situația financiară a țării.