România se confruntă cu un impas în sprijinul acordat studenților, în contextul unor diferențe notabile față de alte state europene. Discuțiile despre sistemele de bursă, finanțare și condițiile de studiu arată un decalaj semnificativ în pachetul de sprijin, în timp ce alte țări din Uniunea Europeană au majorat recent bursele sau au introdus măsuri alternative.
Starea sistemului de sprijin pentru studenți în România
Președintele Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Sergiu Covaci, afirmă că fondul de burse al țării a scăzut cu 52%. În consecință, în ultimul an, peste 40.000 de studenți au rămas fără bursă, conform reprezentanților studenților.
Cheltuielile lunare ale studenților români se situează în jurul valorii de 2.000 de lei (aproximativ 390 de euro). La aceste costuri, bursele acordate acoperă o parte esențială, dar nu integral necesar, fiind de mai multe tipuri, precum sociale, de performanță, de merit, pentru studii în sistem dual și pentru masterat didactic.
Din fondurile de stat, bursele sociale variază între 925 lei (aproximativ 180 de euro) și 2.165 lei (circa 425 de euro) pentru bursele de studiu. La nivel de universitate, sumele pentru bursele de merit pot ajunge și la 950 lei lunar (186 de euro) la Universitatea din București, iar la Universitatea Politehnică din București, bursele de performanță variază între 1.100 și 1.500 de lei (215-294 euro).
Criteriile de acordare diferă în funcție de universitate, condițiile fiind adesea configurate după performanță și situație socială. Totuși, sistemul de burse nu acoperă toți studenții, iar condițiile devin tot mai restrictive.
Diferențe în alte state europene
Croația, Austria și Bulgaria au majorat bursele pentru studenți în ultimele luni, în contextul stagnării economice din Uniunea Europeană.
Croația a crescut în 2025 plafonul burselor neimpozabile la 600 euro pe lună pentru bursele studențești și 900 euro pentru bursele de excelență, marcând o creștere de 130% în ultimii patru ani. În plus, unele burse locale, precum cele ale Primăriei Zagreb, pot ajunge la 540 euro lunar.
Austria oferă burse de studii pe bază de venit, pentru studenții cu nevoi sociale, și alocații familiale pentru părinți până la 24 de ani. Aceste burse sunt indexate automat cu inflația din 2022, dar recent alocațiile familiale au fost eliminate din motive de austeritate.
Bulgaria a majorat în octombrie 2025 bursele pentru studenți cu 15%, acestea ajungând la minimum 150 leva (aproximativ 75 euro) și maximum 250 leva (circa 125 euro). Statul subsidiază și cazarea în cămine, cu o medie de 70 leva (35 euro), comparativ cu chirii private de peste 450 euro lunar. În plus, peste 22.500 de studenți bulgari au contractat împrumuturi în ultimii 15 ani, suma totală fiind de aproape 89 milioane de euro.
În Grecia, sprijinul principal pentru studenți este o indemnizație pentru cazare, care variază între 1.500 euro anual în Atena și Salonic și 2.000 euro în alte regiuni. Există, de asemenea, credite bancare pentru studenți și deduceri fiscale limitate.
Situația actuală a finanțării în România
În anul 2024, studenții români puteau accesa credite de nevoi personale cu sprijinul statului, pentru maximum 75.000 lei, pentru o perioadă de până la cinci ani, cu dobândă subvenționată 100% de către Guvern. Programul StudentInvest, lansat în 2022 pentru un fond maxim de 5.556 beneficiari, nu are momentan o decizie clară privind continuarea sa în 2026.
Discuțiile privind bugetul pentru anul următor se află în faza de elaborare, fiind așteptată decizia oficială în Parlament după jumătatea lunii februarie. Majoritatea studenților români rămân fără sprijin financiar direct din partea statului, în timp ce condițiile de cazare și transport sunt considerate inadecvate de către reprezentanții studenților.
Transport și condiții de studiu
Studenții din România beneficiază de reducere de 90% pentru transportul feroviar pentru distanțe între localitatea de domiciliu și orașul universitar. La toate universitățile există și locuri bugetate pentru studenții cu rezultate foarte bune, pentru care taxa de școlarizare nu trebuie plătită.
Cazarea în căminele studențești are prețuri mai mici față de piața privată, dar condițiile în unele instituții sunt departe de a fi ideale. Recent, unele cămine au fost renovate prin fonduri din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Reacții și perspective
Președintele ANOSR, Silviu Covaci, semnalează faptul că România trebuie să recupereze decalajele în sistemul de sprijin pentru studenți. El afirmă că spațiile de cazare acoperă doar 25-30% din numărul studenților, iar condițiile sunt adesea precare. De asemenea, critica o reducere de 52% a fondului pentru burse, precum și faptul că bursele nu se mai acordă pe întregul an.
El avertizează asupra riscului ca eventualele credite studențești să fie o responsabilitate transferată tinerilor, în locul unor investiții directe ale statului în educație.
Proteste pentru finanțarea educației au avut loc recent în Madrid, iar în România, nemulțumirile legate de reducerea burselor și condițiile studenților sunt tot mai sonore.